Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție pripite alimentează suspiciuni de comandă politică

Frecvente acțiuni anticorupție, declanșate brusc împotriva unor persoane, companii sau ONG-uri, fără un context public prealabil care să indice o încălcare a legii, ridică semne serioase de întrebare privind motivațiile lor. Mulți analiști politici și jurnaliști consideră că astfel de demersuri par artificiale, orchestrate la comandă pentru a servi interese politice sau interese ale unor grupuri de influență.

Preferata președintelui în atenția DNA

Recent, procurorii DNA Iași, instituție condusă în trecut de actualul procuror general CRISTINA CHIRIAC, au declanșat o investigație împotriva CRISTINEI TRĂILĂ, secretar general-adjunct al Guvernului și, anterior, deputată PNL. Aceste acțiuni vin într-un context politic tensionat, marcat de apariția unor analize care sugerează o posibilă utilizare a instituțiilor de forță în scopuri politice.

Președintele ROMÂNIEI, Nicușor Dan, și-a exprimat în repetate rânduri susținerea pentru numirea CRISTINEI CHIRIAC în funcția de procuror general, lăudând performanțele sale profesionale. Totuși, momentul apariției acestor investigații, mai ales asupra unor persoane asociate cu partidele care au intrat în conflict cu PSD, alimentează speculațiile privind o posibilă instrumentalizare a justiției.

Investigația împotriva CRISTINEI TRĂILĂ vizează presupusă complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Concret, aceasta este suspectată că l-ar fi permis accesul milionarului FĂNEL BOGOȘ la cabinetul premierului pentru a discuta despre problemele întâmpinate cu Autoritatea Sanitar-Veterinară. Se subliniază faptul că intervenția lui BOGOȘ nu a avut niciun efect asupra deciziilor autorității.

Precedente similare și semne de alarmă

Articolul face referire la alte cazuri recente care au stârnit discuții similare. Operațiunea DIICOT de la Dumbrava, județul Bihor, a fost considerată o punere în scenă menită să îl compromită pe ILIE BOLOJAN, președintele Consiliului Județean Bihor. De asemenea, primarul Sectorului 3 al Capitalei, CIPRIAN CIUCU, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA într-un caz legat de o finanțare electorală.

Un alt exemplu invocat este încercarea de a-l înlătura pe DOMINIC FRITZ de la Primăria Timișoara, acuzațiile vizând un amendament la legea integrității. Aceste situații, considerate izolate de unii, sunt prezentate de autori ca parte a unui patern mai larg de acțiuni cu potențiale motivații politice.

Se face distincția între cazurile de corupție cu un istoric bogat de dezvăluiri și investigații de presă, cum ar fi cel al PREȘEDINTELUI Consiliului Județean Prahova, IULIAN DUMITRESCU, sau scandalul Nordis, declanșat de un documentar RECORDER, și cazurile noi, unde un ecou public prealabil lipsește.

Articolul sugerează că procurorii anticorupție din România ar acționa preponderent fie la ordin, fie ca urmare a unei presiuni publice semnificative generate de dezvăluiri sau evenimente majore. Se subliniază că acuzațiile aduse unor persoane precum CIPRIAN CIUCU, DOMINIC FRITZ sau CRISTINA TRĂILĂ par a fi lipsite de un istoric de fapte de corupție cunoscute public.

Nicușor Dan, în calitate de „șef al sistemului”, a declarat recent satisfacția sa față de activitatea procurorilor, declarație interpretată ca o validare a acțiunilor acestora, indiferent de contextul în care acestea apar. Articolul concluzionează că irosirea resurselor publice în investigarea unor persoane considerate nevinovate, pentru a răspunde unor comenzi politice, constituie, de asemenea, o formă de corupție.

Sursa: Spotmedia.ro