Conform Economistul.ro: Restaurantul viitorului va pune accentul pe crearea de contexte sociale și pe experiența clienților, mai degrabă decât pe inovații tehnologice spectaculoase sau pe un anumit tip de bucătărie. Aceasta este concluzia principală desprinsă dintr-un hackathon dedicat temei „Restaurantul viitorului”, organizat de Hospitality Culture Institute.

Evenimentul a reunit 25 de profesioniști din industria HoReCa și din sectorul tehnologiei, care au dezvoltat concepte noi de restaurante. Echipele au luat în considerare schimbările de comportament ale noilor generații de consumatori și provocările cu care se confruntă industria ospitalității. Conceptele au fost evaluate de un juriu format din nume cunoscute ale industriei, precum DRAGOȘ PETRESCU și DANIEL MISCHIE de la City Grill Group, ALEXANDRA MOISESCU de la Rex Concepts și ALEX BURCĂ, Head Chef la Mosafir.

Rolul social al restaurantelor, redefinit

Participanții la hackathon au propus concepte diverse, de la restaurante menite să faciliteze crearea de noi legături sociale, la spații inspirate de „vatra urbană” sau experiențe multisenzoriale. Indiferent de abordare, toate cele cinci concepte au extins rolul restaurantului dincolo de simpla servire a mâncării, transformându-l într-un spațiu de interacțiune, apartenență și comunitate.

Un element central identificat este consolidarea rolului social al restaurantului. Soluții precum mesele comune, gazde care facilitează conversațiile, spații dedicate socializării și experiențe pentru grupuri au fost prezente în majoritatea propunerilor. Cercetările Hospitality Culture Institute susțin această direcție, arătând că 77% dintre consumatori aleg restaurantul pentru socializare, în timp ce 50% declară că ies mai rar la restaurant. Acest lucru subliniază nevoia ca fiecare ieșire să ofere un motiv solid pentru a justifica timpul și bugetul alocat de către client.

Experiența clienților, un pilon central

Calitatea preparatelor rămâne esențială, însă conceptele dezvoltate indică o importanță crescândă acordată experienței clienților. Aceasta este definită prin atmosferă, interacțiune, design și servicii personalizate, elemente care încurajează revenirea clienților.

Printre ideile concrete lansate se numără mese comune facilitate de o gazdă, bucătării deschise cu focus pe „ritualul focului” și experiențe care stimulează toate simțurile. Destinații gastronomice cu tematici schimbătoare sau sisteme de gamificare menite să transforme vizita într-o relație pe termen lung cu brandul au fost de asemenea propuse. Studiile HCI relevă că 97% dintre consumatori consideră calitatea preparatelor un criteriu important pentru revenire, urmată de atmosferă (87%). Prețul optim perceput pentru o masă la restaurant este de 99 de lei, ceea ce sporește necesitatea ca operatorii să ofere o valoare percepută superioară produsului în sine.

Eficiență operațională și experiență, echilibru necesar

Juriul a ridicat și provocarea echilibrării ambiției experiențiale cu eficiența operațională a restaurantului. Întrebările au vizat numărul de funcțiuni, dimensiunea spațiilor, rotația meselor, necesarul de personal și costurile asociate elementelor de spectacol. Soluția comună identificată a fost optimizarea meniurilor, utilizarea inteligentă a ingredientelor în mai multe preparate și lansarea treptată a funcționalităților.

S-a subliniat, de asemenea, că publicul restaurantului viitorului trebuie definit mai mult prin ocazia de consum decât prin vârstă. Factori precum momentul vizitei, compania, durata dorită a șederii, nevoia pe care clientul încearcă să o satisfacă și disponibilitatea de plată devin esențiali.

Tehnologia, un suport, nu un scop

Deși aplicațiile de loialitate, gamificarea, sistemele CRM și automatizarea au fost prezente în concepte, tehnologia nu a fost tratată ca un scop în sine. Rolul ei principal este de a reduce fricțiunile, de a sprijini operațiunile și de a extinde relația dintre restaurant și client. În acest context, rolul uman în ospitalitate devine mai important. Gazda, facilitatorul, chef-ul vizibil sau echipa care contribuie la crearea comunității devin elemente distinctive. Serviciul și ritualurile de ospitalitate capătă astfel o importanță egală cu meniul sau designul în diferențierea unui restaurant.

În urma jurizării, cele mai importante întrebări s-au concentrat pe capacitatea ideilor de a fi repetate și monetizate. Valoarea unui loc ocupat pentru un anumit interval, mecanismele care determină revenirea clienților și canalele de profitabilitate (dine-in, delivery, takeaway, retail) rămân aspecte cheie pentru testare. Concluzia comună a hackathonului este că restaurantul viitorului va fi definit prin capacitatea de a transforma timpul petrecut împreună într-o experiență memorabilă și repetitivă.

Hackathonul Hospitality Culture Institute a fost conceput ca un exercițiu de explorare și prototipare a unor noi modele de ospitalitate, bazat pe date despre comportamentul consumatorilor și provocări reale din industrie. Valoarea totală a premiilor acordate a fost de 2.000 de euro.

Sursa: Economistul.ro