Conform StartupCafe: România se află într-o poziție relativă favorabilă în fața celei mai severe veri agricole din Europa ultimilor ani. Deși continentul se confruntă cu pierderi semnificative la culturile agricole din cauza caniculei, secetei și incendiilor, țara noastră deține avantaje competitive, precum o disponibilitate bună a apei în sol acolo unde este crucial și o recoltă de cereale peste medie.

Recolta europeană, lovită de secetă

Comisia Europeană și-a revizuit în scădere prognozele pentru culturile europene, estimând pierderi de 7% la floarea-soarelui, 6% la porumb și circa 3% la cartofi și soia. Culturile de toamnă, precum grâul și orzul, au fost afectate mai puțin, temperaturile ridicate accelerând maturarea. În schimb, culturile de primăvară au suferit simultan de temperaturi extreme și deficit de apă în faze critice de dezvoltare. Randamentul mediu la cereale în UE este estimat la 5,4 tone/hectar, sub prognoza anterioară și sub media ultimilor cinci ani.

Țări precum Spania și Franța se confruntă cu scăderi drastice. Ministerul Agriculturii din Spania anticipează o recoltă de cereale de 18,5 milioane tone, o reducere semnificativă față de anii precedenți. Franța prognozează cea mai slabă recoltă de porumb din ultimele decenii. În horticultură, pierderile sunt deja cuantificate în zeci de milioane de euro, cu producții care se vor înjumătăți la anumite culturi din cauza lipsei apei.

România, un an agricol contrastant

Analiza consultanților Frames indică faptul că România ar putea înregistra rezultate mai bune comparativ cu anii anteriori, însă cu un contrast regional sever. În timp ce Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania beneficiază de o rezerva de apă satisfăcătoare în sol, regiuni precum Banat, Crișana și Maramureș rămân puternic afectate de seceta pedologică.

La porumb, estimările indică o producție de aproximativ 8,2 milioane tone, ceea ce poziționează România ca o veste bună pe piața europeană. Cifrele pentru grâu sunt însă contradictorii, cu estimări de piață ce indică un nivel record, în timp ce Comisia Europeană prognozează o producție sub recordul anului precedent, dar peste media ultimilor cinci ani.

Totuși, deficitul de apă din sol s-a accentuat în multe regiuni, afectând culturile care se recoltează toamna. Comisia avertizează că temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor ar putea duce la noi revizuiri în scădere ale estimărilor.

Impactul la raft: prețuri în creștere, dar nu imediat

Efectele severe ale vremii asupra agriculturii europene nu se vor reflecta imediat în prețurile de la raft din România, ci mai degrabă în 2027. Inflația la alimente în zona euro a scăzut recent, susținută de recolta bună de cereale din 2025. Cu toate acestea, economiștii estimează o creștere graduală a prețurilor alimentelor cu aproximativ 0,8% în zona euro în următorul an.

Costurile de producție tot mai mari reprezintă o preocupare majoră. Irigațiile suplimentare, energia, refacerea plantațiilor și primele de asigurare vor fi transferate în prețuri. Produsele cele mai expuse la creșteri sunt uleiul de măsline, legumele proaspete, strugurii de vin, carnea și lactatele, în timp ce cerealele, unde România produce excedentar, sunt mai protejate.

De ce recolta bună nu garantează prețuri mici

Recolta bună din România nu se traduce automat în prețuri mai mici la raft din cauza mai multor factori. În primul rând, piața românească este deschisă în cadrul pieței unice europene, iar grâul românesc se vinde la paritate cu cotațiile internaționale. Cererea din țările afectate de secetă determină creșterea prețului intern, un avantaj pentru fermieri, dar nu neapărat pentru consumatori.

În al doilea rând, România exportă grâu și importă produse procesate, precum biscuiți, și importă legume, fructe și ulei de măsline din țări afectate de secetă. Aceste importuri, dar și costurile mari de producție pentru restul componentelor unui produs alimentar (energie, ambalaj, transport, muncă, marja retailerului și TVA) depășesc amortizarea obținută din recolta bună de cereale.

Logistica și energia reprezintă canale secundare care influențează prețurile. Nivelul scăzut al Dunării scumpește transportul fluvial, iar seceta afectează producția hidroenergetică, cu impact direct asupra facturilor de energie pentru procesatori și comerț.

„România intră în această criză europeană cu un atu autentic. Are ce vinde, într-un moment în care Europa are nevoie să cumpere”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Cu toate acestea, beneficiul se va vedea în veniturile fermierilor și în balanța comercială, nu neapărat în prețurile de la raft. Presiunea asupra consumatorului vine din importuri, costuri de producție în creștere și scumpirea logisticii.

Avantajul conjunctural

Întrebarea structurală rămâne: cât timp poate România să mizeze pe noroc meteorologic în locul unor investiții consistente în irigații funcționale, asigurări agricole și capacitate de procesare internă. Avantajul din 2026 este conjunctural, iar țara ar putea fi vulnerabilă în următorii ani secetoși, concomitent fără recoltă și fără o industrie alimentară puternică.

Sursa: StartupCafe