Conform Profit.ro: Proiectul de lege care obligă băncile să restituie prejudiciile clienților afectați de practici anticoncurențiale sau erori de calcul la dobânzi intră în dezbatere la Senat, în procedură de urgență. Inițiativa, depusă de Partidul Social Democrat în luna iunie, vine la scurt timp după ce Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,7 miliarde de lei în urma unei anchete privind piața interbancară și calculul ROBOR.

Dacă legea va fi adoptată, băncile vor fi obligate să corecteze erorile constatate în urma anchetelor autorităților de concurență sau de protecție a consumatorilor și să recalculeze obligațiile contractuale ale clienților afectați. Restituirea prejudiciilor dovedite către debitori va deveni, astfel, o obligație legală.

Critici din partea BNR și CES

Banca Națională a României (BNR) și Consiliul Economic și Social (CES) au emis avize negative pentru proiectul de lege. BNR susține că inițiativa prezintă probleme de claritate, coerență și previzibilitate, riscând să creeze un cadru juridic incert care ar putea afecta situația financiară a băncilor.

BNR atrage atenția asupra faptului că expunerea de motive a proiectului PSD atribuie Consiliului Concurenței concluzii care nu sunt susținute de actele publice disponibile, inclusiv decizia autorității de concurență, care încă nu a fost motivată și comunicată băncilor. Banca centrală subliniază că nu rezultă din informațiile publice că autoritatea de concurență ar fi constatat existența unui prejudiciu individual sau colectiv suferit de consumatori.

BNR și Consiliul Concurenței, pe poziții diferite

În ciuda poziției BNR, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a insistat că autoritatea sa nu stabilește prejudicii. El a declarat în repetate rânduri că băncile nu au format un cartel clasic, dar comportamentul lor neconform ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. BNR, care a avut un conflict public cu Consiliul Concurenței pe marginea anchetei ROBOR, susține că proiectul legislativ se bazează pe premisa nefundamentată că ar exista un reper obiectiv pentru un alt nivel al ROBOR, care să fie aplicat contractelor în derulare pentru calcularea unui prejudiciu.

Banca centrală, la fel ca băncile comerciale, a argumentat că ROBOR a crescut după perioada de pandemie din cauza inflației crescute, care a determinat majorarea dobânzilor de către BNR, reflectată și în ratele interbancare.

Alte prevederi și critici

Proiectul de lege mai propune suspendarea clauzei privind dobânda variabilă în cazul în care un debitor solicită recalcularea obligațiilor. Dacă banca nu ajunge la un acord cu debitorul, acesta din urmă are dreptul să apeleze la instanță, beneficiind de suspendarea clauzei de dobândă pe durata procesului. BNR consideră că această prevedere ar crea un stimulent pentru debitori să intenteze procese și ar transforma o problemă legată de integritatea indicelui ROBOR într-un blocaj al mecanismului contractual de calcul al dobânzii.

Consiliul Economic și Social a criticat și el lipsa de claritate a prevederii privind suspendarea efectelor dobânzii variabile, considerând că generează incertitudine cu privire la obligațiile de plată ale consumatorilor și ar putea duce la creșterea numărului de litigii. CES a semnalat, de asemenea, deficiențe structurale majore de claritate, proporționalitate și coerență juridică.

Termenul de depunere a raportului comun de către Comisia de buget, finanțe și bănci și Comisia economică a fost deja depășit. Termenul pentru adoptarea tacită, după care proiectul ar trece la Camera Deputaților fără vot, este 2 octombrie.

Sursa: Profit.ro