Conform Playtech.ro: Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânda de referință, un pas ce ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra economiei românești, în special asupra creditelor și inflației. Deși decizia BCE nu antrenează automat o creștere a cursului euro, analiștii avertizează că o apropiere semnificativă între dobânzile din România și zona euro ar putea pune presiune suplimentară pe leu. Raul Putilean subliniază că stabilitatea cursului este asigurată de intervențiile active ale Băncii Naționale a României (BNR) din rezervele valutare, mai degrabă decât de mecanismele pieței.

Presiuni inflaționiste noi

Adrian Negrescu, analist economic, atrage atenția asupra riscului unui nou val de inflație în România, mai ales dacă prețurile la energie și carburanți continuă să crească. Majorarea dobânzilor de către BCE înseamnă că banii devin mai scumpi, un efect care se va resimți inevitabil în creșterea prețurilor. Chiar dacă dobânda-cheie din România rămâne înghețată la 6,5%, combinația dintre scumpirea energiei, a carburanților și a produselor din UE ar putea alimenta inflația internă. Negrescu consideră, totuși, că BNR nu are motive imediate pentru a majora dobânda-cheie.

Împrumuturile statului, sub influență

Decizia BCE poate influența și costurile la care statul român se împrumută. Randamentele obligațiunilor românești ar putea înregistra o creștere marginală. Totuși, analiștii consideră că factori precum deficitul bugetar, riscul de țară și ratingul acordat României vor avea un impact mult mai semnificativ. Adrian Negrescu menționează evaluarea S&P programată pentru 2 octombrie, subliniind că o eventuală intrare în categoria „Junk” ar duce la o explozie a dobânzilor.

BCE nu a oferit garanții că majorarea din septembrie va fi ultima. Christine Lagarde, președinta instituției, a declarat că deciziile viitoare vor depinde de evoluția inflației, a prețurilor la energie și a economiei. Instituția monetară europeană se va baza pe date concrete pentru fiecare ședință de politică monetară, fără a se angaja în prealabil la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Efectul imediat pentru populația din România ar trebui să fie limitat. Ratele creditelor legate de IRCC sau ROBOR nu vor crește automat, iar creditele în euro sunt cele mai expuse unei posibile creșteri a EURIBOR. Cursul euro-leu are șanse să rămână relativ stabil. Pe termen mediu, riscul principal este ca dobânzile ridicate din Europa, combinate cu inflația internă și scumpirea energiei, să amâne momentul în care creditarea și finanțarea vor deveni mai accesibile.

Sursa: Playtech.ro