Conform Playtech.ro: Hârtia, un artefact tenace în administrația românească anului 2026

În ciuda investițiilor masive în digitalizare, cetățenii români continuă să fie nevoiți să alerge de la un ghișeu la altul pentru a obține documente, un scenariu care persistă și în 2026. Problema nu rezidă în lipsa tehnologiei, ci în rigiditatea procedurilor și în modul în care acestea au fost construite în jurul suportului fizic, ignorând potențialul sistemelor informatice. Simpla existență a unui sistem nou nu garantează eliminarea cererilor redundante; este necesară o restructurare a fluxurilor de lucru, instruirea personalului și clarificarea responsabilităților.

O administrație digitală în aparență, dar analogică în funcționare

Raportul Comisiei Europene pe 2026 subliniază că România investește resurse considerabile în digitalizarea serviciilor publice, însă recomandă crearea unui ecosistem cloud unificat, punând accent pe interoperabilitate și pe principiul „once-only”. Acest principiu, care stipulează că o informație trebuie colectată o singură dată de la cetățean, pare greu de implementat în practică. De asemenea, competențele digitale de bază ale populației reprezintă un obstacol în accesarea serviciilor digitale. Prin urmare, administrația românească riscă să devină una „digitală la exterior, dar analogică la interior”, o fațadă tehnologică ce ascunde mecanisme birocratice învechite.

Digitalizarea înseamnă eliminarea drumurilor, nu doar aplicații noi

Discuția despre digitalizarea României se concentrează adesea pe soluții tehnologice de ultimă generație, precum inteligența artificială sau platforme complexe. Acestea sunt esențiale, dar nu rezolvă problemele fundamentale. Testul real al oricărui proiect de digitalizare ar trebui să fie simplu: ce drumuri grele elimină? Nu numărul de conturi create sau de comunicate de presă publicate sunt relevante, ci reducerea efortului depus de cetățean. Progresul real se măsoară prin simplificarea interacțiunii cu statul.

Dacă înainte era nevoie să mergi la trei instituții, iar acum mergi la două, acesta este un progres. Dacă poți rezolva o situație complet de acasă, atunci vorbim de un progres real. Statul ar trebui să aibă capacitatea de a verifica automat informațiile pe care deja le deține, eliminând necesitatea ca cetățeanul să le obțină pe hârtie. O administrație eficientă permite cetățeanului să aleagă modalitatea de interacțiune, fie online, fie prin intermediul personalului de la ghișeu, acolo unde este necesară asistența.

În 2026, România dispune de infrastructura necesară: conexiune bună la internet, proiecte de cloud guvernamental, platforme precum ROeID și Ghișeul.ro, și inițiative de interoperabilitate. Agenția pentru Digitalizarea României (ADR) lucrează la conectarea instituțiilor, a cetățenilor și a companiilor prin servicii digitale. Succesul va depinde de capacitatea acestor componente de a funcționa sinergic. Digitalizarea statului nu se traduce în servere performante sau aplicații numeroase, ci în eliberarea cetățenilor de sarcini birocratice inutile. Ziua în care o instituție va putea accesa automat o informație deținută de alta, fără implicarea cetățeanului, va marca o victorie împotriva birocrației românești. Până atunci, imaginea clasică a cetățeanului care umblă cu acte între instituții, pentru a demonstra statului informații deja cunoscute, persistă.

Sursa: Playtech.ro