Menținerea cursului leu-euro, o amenințare mai mare decât deficitul bugetar, avertizează Radu Georgescu

Deși dezbaterile publice se concentrează intens asupra deficitului bugetar, Radu Georgescu atrage atenția asupra unei probleme cu potențial mult mai grav: cursul leu-euro. Potrivit acestuia, stabilitatea artificială a cursului de schimb reprezintă cel mai mare risc economic pentru România, în contextul unor dezechilibre semnificative în economie. Georgescu subliniază că această menținere forțată poate avea consecințe severe pe termen lung.

Consecințele menținerii unui curs stabil

Radu Georgescu avertizează că, în condițiile existenței unor dezechilibre economice notabile, menținerea artificială a unui curs stabil al monedei naționale poate conduce la acumularea unor tensiuni majore. Aceste tensiuni, susține acesta, se pot manifesta sub diverse forme, inclusiv prin creșterea inflației și erodarea puterii de cumpărare a populației. De asemenea, poate afecta competitivitatea exporturilor românești și poate descuraja investițiile străine.

Această abordare, consideră Georgescu, riscă să ascundă problemele reale din economia românească, amânând măsurile necesare pentru a le rezolva. În loc să corecteze dezechilibrele, menținerea cursului stabil le poate amplifica, creând premisele unei crize valutare mai ample în viitor. Deciziile actuale ar trebui să țină cont de aceste posibile efecte pe termen lung.

Dezechilibrele economice, sursa de îngrijorare

Principala îngrijorare a lui Radu Georgescu o reprezintă persistența dezechilibrelor structurale din economia românească. Acesta face referire la deficitul comercial, deficitul de cont curent și nivelul ridicat al datoriei publice. Aceste deficite, combinate cu o politică monetară care prioritizează stabilitatea cursului de schimb, creează un mediu economic fragil, predispus la șocuri externe.

Georgescu susține că o abordare realistă ar trebui să permită o anumită flexibilitate a cursului de schimb, astfel încât acesta să reflecte mai bine realitățile economice. O devalorizare controlată ar putea, în opinia sa, să corecteze parțial dezechilibrele, să stimuleze exporturile și să reducă presiunea asupra rezervelor valutare ale țării. În plus, o politică economică responsabilă ar trebui să se concentreze pe abordarea cauzelor care stau la baza acestor deficite.

Măsuri necesare pentru a reduce riscurile

Pentru a atenua riscurile asociate cu menținerea unui curs de schimb fix, Radu Georgescu recomandă adoptarea unor măsuri concrete. Acesta pledează pentru o mai mare transparență în ceea ce privește politica monetară, pentru o coordonare mai bună între politicile fiscală și monetară, precum și pentru implementarea unor reforme structurale care să consolideze economia.

Prin aceste măsuri, România ar putea reduce vulnerabilitatea la șocurile externe și ar putea asigura o creștere economică sustenabilă pe termen lung. Aceste măsuri includ, de asemenea, investiții în infrastructură, educație și sănătate, dar și încurajarea antreprenoriatului și a inovării. Astfel, economia românească ar deveni mai rezistentă și mai competitivă pe plan internațional.

Sursa: Capital