Conform Ziarul Financiar: Frauda fiscală, în special cea de tip carusel, costă România aproximativ 9 miliarde de euro anual, o sumă ce depășește chiar și investițiile necesare pentru finalizarea Autostrăzii Moldovei. Experții atrag atenția asupra proporției semnificative de muncă nedeclarată, estimată la peste 20% din total, un fenomen care golește bugetul de stat de resurse esențiale.
Munca nedeclarată, o povară fiscală consistentă
Estimările recente indică faptul că peste o cincime din activitatea economică a țării se desfășoară la negru, sustrăgându-se astfel de la impozitare și contribuții sociale. Această situație nu numai că afectează veniturile statului, dar creează și un teren propice pentru concurența neloială între antreprenori. În timp ce unii operatori economici respectă legislația, alții recurg la practici de evitare fiscală pentru a obține avantaje competitive.
Frauda de tip carusel, un mecanism complex și costisitor
Frauda de tip carusel reprezintă o schemă complexă prin care se evită plata taxei pe valoarea adăugată (TVA). Aceasta implică o rețea de companii care tranzacționează bunuri în mod repetat, fără ca acestea să fie efectiv livrate sau, în unele cazuri, fără ca TVA-ul colectat să fie virat la bugetul de stat. Suma de 9 miliarde de euro pierdută anual din cauza acestui tip de fraudă subliniază gravitatea problemei și necesitatea unor măsuri de combatere mai eficiente.
Antreprenori cinstiți versus evazioniști
Într-o economie sănătoasă, antreprenorii cinstiți sunt motorul dezvoltării. Însă, prezența unui număr semnificativ de companii care „fentează sistemul” creează un dezechilibru. Aceste practici, pe lângă impactul bugetar direct, erodează încrederea în sistemul fiscal și descurajează investițiile pe termen lung. Identificarea și sancționarea fermă a celor care operează prin fraudă devine astfel o prioritate pentru asigurarea unui mediu de afaceri echitabil.
Autoritățile fiscale lucrează la îmbunătățirea metodelor de control și monitorizare pentru a limita pierderile bugetare cauzate de evaziunea fiscală. Obținerea unei rate de colectare a impozitelor și taxelor la nivelul mediei europene ar aduce un plus de resurse considerabil, permițând finanțarea unor proiecte de infrastructură, sănătate și educație.nnReprezentanți din mediul de afaceri și experți fiscali au semnalat în repetate rânduri necesitatea unor acțiuni decisive pentru combaterea fenomenului. Suma de 9 miliarde de euro, pierdută anual din cauza fraudei, echivalează cu investiții esențiale în dezvoltarea țării.
Sursa: Ziarul Financiar

Fii primul care comentează