Conform Descopera: Istoria grădinii botanice din Iași

Prima grădină botanică din România, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpa Galbenă, a existat timp de 30 de ani, până la moartea fondatorului. Ulterior, terenul a fost vândut de moștenitori, punând capăt primei etape a acestei inițiative.

Evoluția pe Copou

În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași a demarat înființarea unei a doua grădini botanice, în proximitatea celei vechi. Dimitrie Brândză a coordonat acest proiect, beneficiind de numeroase donații de plante din partea lui Anastasie Fătu. Unele dintre speciile plantate atunci se regăsesc și astăzi în curtea Muzeului de Istorie Naturală.

O nouă etapă a început în 1921, când profesorul Alexandru Popovici a creat o grădină botanică nouă, amplasată în spatele clădirii Universității Noi. Această locație a inclus și sere pentru aclimatizarea plantelor tropicale și a servit scopului didactic timp de peste 40 de ani. În 1963, s-a decis relocarea grădinii în spațiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Țopa, pentru a răspunde mai bine nevoilor de învățământ.

Astăzi, Grădina Botanică din Iași se întinde pe o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una dintre cele mai mari din Europa. Colecția sa impresionantă include peste 600 de soiuri de trandafiri și dispune de o secție special amenajată pentru nevăzători.

Descoperă prezintă, de asemenea, semnificații istorice asociate zilei de 10 august:

În 1500, Ștefan cel Mare a dăruit Mănăstirii Putna „marea dvera a Răstignirii”, o broderie monumentala cu valoare istorică deosebită. Lucrarea include portretele votive ale lui Ștefan cel Mare și ale Mariei Voichița.

În 1675, a fost înființat Observatorul Astronomic de la Greenwich. În 1948, observatorul a fost mutat în Castelul Herstmonceux. Clădirea originală, proiectată de Wren, se păstrează și astăzi într-un parc din centrul Londrei.

Revoluția Franceză a marcat ziua de 10 august 1792 prin cucerirea Palatului Tuileries. Adunarea Națională a decis suspendarea regelui din funcții și convocarea unei noi Convenții Naționale.

Alte evenimente notabile includ nașterea compozitorului rus Aleksandr Glazunov (1865) și a politicianului american Herbert Hoover, cel de-al 31-lea președinte al SUA (1874).

Tot pe 10 august 1875, a fost pusă piatra fundamentală a Castelului Peleș din Sinaia. În 1877, unități ale armatei române au primit „botezul focului” în fața Plevnei.

România a marcat, de asemenea, victoria în Războiul Balcanic prin Pacea de la București din 1913, prin care a anexat Cadrilaterul.

Tratatul de pace de la Sevres, semnat pe 10 august 1920 între Antanta și Imperiul Otoman, a recunoscut noile granițe ale României, însă tratatul nu a intrat în vigoare. Acesta a marcat dispariția Marelui Imperiu Otoman.

Ziua de 10 august marchează și nașterea actriței Tamara Buciuceanu (1929), cunoscută pentru contribuțiile sale în teatru și film. În 1945, Japonia a cerut pace, capitulând peste patru zile și punând capăt celui de-al Doilea Război Mondial.

Debutul emisiunii de divertisment „Camera ascunsă” (astăzi „Candid Camera”) la postul de televiziune ABC a avut loc în 1948. În 1974, a fost inaugurată Sala Polivalentă din București.

Un acord parțial israeliano-palestinian privind extinderea autonomiei în Cisiordania a fost semnat în 2003. De asemenea, în 2006, a murit celebra soprană britanică Elisabeth Schwarzkopf.

Sursa: Descopera