Uniunea Europeană accelerează masiv investițiile în apărare, o oportunitate uriașă pentru România, dar care necesită o strategie clară și o implementare rapidă. Prin Fondul European de Apărare (EDF), spre exemplu, 1,07 miliarde de euro sunt direcționate către 57 de proiecte, cu accent pe domenii precum dronele, inteligența artificială și securitatea cibernetică. Pentru România, momentul prezent este unul de acțiune și de valorificare a acestei ferestre de oportunitate.

Transparența, cheia succesului

Accesul la fondurile europene pentru apărare nu depinde doar de capacitățile tehnice, ci și de încredere, iar transparența este esențială în acest sens. Transparența atrage parteneri, în timp ce opacitatea blochează colaborările, descurajând investițiile. În domeniul apărării, tentația secretizării este mare, însă proiectele europene cer o colaborare largă, implicând universități, start-up-uri și companii mari. Un cadru clar și public este vital pentru ca România să rămână în joc. Modelul european arată că este nevoie de o deschidere controlată, reguli clare și acces competitiv. De multe ori, managementul face diferența. România are nevoie de echipe agile, capabile să înțeleagă atât tehnologia, cât și regulile Bruxelles-ului.

Romarm: între reformă și interferențe politice

Noua organizare a ROMARM oferă un punct bun de plecare. Consolidarea, orientarea către proiecte europene și deschiderea către parteneriate sunt pași corecți. ROMARM poate deveni integrator național de proiecte EDF, platformă pentru consorții internaționale și vector de modernizare industrială. Intervențiile politice pot reprezenta un risc major. Lipsa de continuitate și ingerințele politice au afectat capacitatea reală de acțiune. Industria de apărare funcționează cu strategie pe termen lung, nu cu rotație politică. Fără stabilitate și cu ingerințe din partea Ministerului Economiei și a Ministerului Apărării, ROMARM riscă să rămână marginală.

Oportunități ratate și viitorul participării româniei

România are documente strategice, dar implementarea coerentă lipsește. Lista priorităților de înzestrare se schimbă des, uneori fără logică. Este nevoie de priorități clare pe tehnologii critice, de alocare de resurse corelată cu aceste priorități și de coordonare între Ministerul Apărării și Ministerul Economiei. Participarea României la European Defence Fund arată o integrare reală în rețelele europene de cercetare militară. Însă, potrivit datelor disponibile pentru perioada 2021–2025, România ocupă o poziție secundară în arhitectura industrială a Uniunii Europene. În 2024, Comisia Europeană a alocat aproximativ 1 miliard de euro pentru noi proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. Deși participă în proiecte, România nu este coordonator. România are nevoie de o bază industrială reală, de modernizarea capacităților existente, de atragerea de investiții în producție și de integrarea în lanțuri europene.

Sursa: Economistul.ro