Conform Economistul.ro: Operațiunea rusă Storm-1516, țintind Franța și Germania

O campanie de influență rusă, denumită Storm-1516, și-a mutat în mod semnificativ operațiunile către Franța și Germania, ca răspuns la preluarea unei cote mai mari din sprijinul acordat Ucrainei de către statele europene. O investigație NewsGuard, analizată de Center for European Policy Analysis (CEPA), relevă că, începând cu ianuarie 2025, rețeaua a diseminat cel puțin 34 de narațiuni false direcționate către aceste două țări. Aceste informații eronate au fost răspândite prin aproximativ 175.000 de postări și articole, generând un impact vizual de 274 de milioane de ori numai pe platforma X.

De ce Franța și Germania sunt ținte predilecte

Intensificarea acțiunilor pe teritoriul francez și german survine pe fondul reducerii sprijinului financiar și militar din partea Statelor Unite pentru Ucraina. În acest context, Franța și Germania au devenit actori centrali în susținerea Kyivului, deciziile lor având o influență considerabilă asupra politicilor europene. Narațiunile false lansate de Storm-1516 vizează subminarea sprijinului public pentru continuarea ajutorului către Ucraina, sugerând că acest sprijin ar afecta negativ nivelul de trai al cetățenilor europeni, ar consuma resurse necesare intern și ar crește riscul unei implicări directe a Europei în conflict.

Impactul inteligenței artificiale și provocările platformelor digitale

Analiza CEPA subliniază rolul tot mai mare al instrumentelor de inteligență artificială (AI) în accelerarea producției de conținut fals sau manipulator. Serviciul European de Acțiune Externă a constatat deja integrarea AI în operațiunile de manipulare și ingerință informațională, atât rusești, cât și chineze, AI fiind folosită pentru generarea rapidă și la scară largă de imagini, înregistrări video și alte forme de conținut. Se semnalează chiar utilizarea unor modele de AI dezvoltate în China de către actori asociați operațiunilor ruse de influență, indicând o posibilă cooperare digitală între Moscova și Beijing.

O provocare suplimentară pentru autoritățile europene o reprezintă migrarea narațiunilor false între platforme digitale cu regimuri de supraveghere diferite. În timp ce X este desemnată drept platformă online foarte mare în temeiul Digital Services Act (DSA) și este supusă unor obligații de evaluare și reducere a riscurilor, Telegram nu se află în aceeași categorie, permițând narațiunilor să circule mai liber. Comisia Europeană a sancționat deja X pentru încălcarea unor obligații de transparență și a deschis noi investigații privind funcționalitățile sale.

Alegerile din Ungaria: Un studiu de caz pentru limitele campaniilor

Analiza CEPA menționează alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026 ca un studiu de caz. Campania electorală a inclus conținut generat cu AI, activitate pe platforme precum TikTok, X și Telegram, și mesaje centrate pe costurile sprijinului pentru Ucraina. Cu toate acestea, rezultatul a fost o victorie clară a partidului Tisza, condus de Peter Magyar, demonstrând că expunerea la conținut manipulator nu garantează întotdeauna succesul politic urmărit. Importanța reacției instituțiilor media, a societății civile și a actorilor politici în capacitatea publicului de a evalua astfel de mesaje este, așadar, considerabilă.

Reglementarea platformelor digitale este necesară, dar insuficientă fără o reacție rapidă în spațiul public. Jurnalismul independent, verificarea informațiilor, educația mediatică și capacitatea liderilor politici de a explica motivele sprijinului pentru Ucraina sunt instrumente complementare măsurilor juridice și tehnice. Operațiunile moderne de influență pot combina producția ieftină de materiale cu AI, rețele de conturi false și mutarea rapidă a mesajelor între servicii și jurisdicții, creând un flux informațional complex greu de controlat.

Sursa: Economistul.ro