Conform Cursdeguvernare.ro: Curtea Supremă respinge dreptul Guvernului Bolojan de a sesiza CCR pe tema salariilor din Justiție, calificând acțiunea ca fiind fără precedent și venind din partea unui executiv cu atribuții limitate.

Guvernul Bolojan, atacat de ÎCCJ pentru sesizarea CCR

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis joi un comunicat prin care consideră acțiunea Guvernului Bolojan de a sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) pe tema salariilor magistraților ca fiind ”fără precedent”. Conform Curții Supreme, este neobișnuit ca o parte implicată într-un litigiu să califice conduita instanței drept neconstituțională înainte de soluționarea acestuia. Mai mult, ÎCCJ subliniază că Guvernul în cauză este unul „demis și aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale”.

Acest demers al Guvernului Bolojan survine în contextul unor dezbateri legate de remunerația judecătorilor și procurorilor, unde Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe pe neconstituționalitatea unor prevederi legislative.

Atribuții limitate ale Guvernului demis

Înalta Curte de Casație și Justiție a reiterat, prin comunicatul său, că un guvern aflat în stadiul de a fi demis sau care și-a exercitat deja acest mandat are o sferă de acțiune restrânsă în ceea ce privește prerogativa de a sesiza Curtea Constituțională. Această poziționare vine să confirme o interpretare de principiu referitoare la limitele constituționale ale acțiunilor unui executiv care nu mai deține, deplin, mandatul de a gestiona probleme de importanță strategică sau legislativă de anvergură.

Acțiunea Guvernului Bolojan a fost percepută de ÎCCJ ca o încercare de a influența procesul judiciar în curs, prin intermediul sesizării autorității de control constituțional. Această intervenție, înainte de judecarea propriu-zisă a cauzei, a fost considerată de natură să afecteze independența justiției.

Implicarea CCR și consecințele deciziei

Sesizarea Curții Constituționale pe subiectul salariilor din Justiție riscă să genereze discuții suplimentare și, posibil, incertitudine în ceea ce privește statutul financiar al magistraților. Deciziile CCR au caracter normativ și pot modifica radical legislația în vigoare, cu efecte directe asupra categoriei profesionale vizate.

Modul în care ÎCCJ a reacționat sugerează o preocupare sporită pentru respectarea procedurilor legale și pentru protejarea independenței sistemului judiciar de interferențe externe, în special în perioade de instabilitate politică. Declarația publică a Curții Supreme acționează ca un semnal important privind limitele pe care autoritățile executive, mai ales în condiții de mandat expirat sau limitat, ar trebui să le respecte în raport cu funcțiile judiciare.

Curtea Constituțională va trebui să analizeze acum probele și argumentele prezentate de Guvernul Bolojan, precum și poziția ÎCCJ, pentru a stabili dacă există motive de neconstituționalitate în legislația salarizării magistraților.

Până la o decizie a CCR, situația remunerațiilor din sistemul judiciar rămâne în suspans, iar poziția fermă a ÎCCJ adaugă un strat suplimentar de complexitate politică și juridică acestui dosar.

Sursa: Cursdeguvernare.ro