Conform Descopera: Astronomii au dezvăluit cea mai detaliată imagine a suprafeței Soarelui, realizată vreodată. Observațiile, obținute cu ajutorul celui mai mare telescop solar din lume, telescopul Daniel K. Inouye din Hawaii, au permis identificarea unor structuri minuscule, asemănătoare unor vârtejuri de plasmă, cu diametre de aproximativ 20 de kilometri. Acest nivel de detaliu este comparabil cu recunoașterea unui portret de pe o monedă aflată la o distanță de aproximativ 120 de kilometri.

Detalii neașteptate ale fotosferei solare

Noile imagini surprind fotosfera, stratul vizibil al Soarelui, unde plasma fierbinte emite lumina pe care o percepem. Această regiune este caracterizată de o dinamică intensă, fiind modelată de curenți de convecție puternici și câmpuri magnetice complexe. La suprafață se observă structuri granulare, de formă sferică, cu dimensiuni cuprinse între 500 și 2.000 de kilometri, acoperind întreaga fotosferă.

Aceste noi observații pun în evidență importanța fenomenelor de scară mică în influențarea comportamentului stelei noastre. Cercetătorii au combinat datele obținute cu telescopul din Hawaii cu imagini de la o cameră specială a Institutului Max Planck pentru Cercetarea Sistemului Solar din Germania și le-au comparat cu simulări pe calculator.

Instabilități Kelvin-Helmholtz, vizibile pe Soare

Analiza detaliată a marginilor granulelor a oferit dovezi clare ale prezenței instabilităților Kelvin-Helmholtz la suprafața solară. Acest fenomen fizic apare atunci când două fluide cu viteze de deplasare diferite interacționează, generând mici perturbații care se transformă în valuri și vârtejuri. Deși astfel de instabilități sunt cunoscute și studiate în alte medii, precum suprafața lacurilor sau atmosferele planetelor, observarea lor pe Soare cu o asemenea claritate este o premieră.

„Pentru a detecta aceste vârtejuri a fost necesar să distingem structuri de aproximativ 20 de kilometri de la suprafața Soarelui”, a explicat astronomul Michiel van Noort, unul dintre autorii studiului. El a adăugat că această performanță atinge limita capacităților actuale ale celui mai mare telescop solar din lume și ale celor mai avansate simulări numerice.

Studiul care detaliază aceste descoperiri a fost publicat în prestigioasa revistă științifică Nature. Aceste observații de înaltă rezoluție deschid noi perspective în înțelegerea proceselor fizice care guvernează activitatea solară și potențialele sale efecte asupra Pământului.

Sursa: Descopera