Conform Știrile ProTV: Astronomii au descoperit o „stea-gaură neagră” uimitoare, veche de 660 de milioane de ani după Big Bang, care produce de 100 de miliarde de ori mai multă energie decât stelele obișnuite. Obiectul, denumit provizoriu MoM-BH-1, are dimensiunea Sistemului Solar, dar emisia sa energetică este comparabilă cu cea a unei găuri negre.

Descoperirea a fost realizată de o echipă internațională de cercetători, utilizând date de la Telescopul Spațial James Webb (JWST). JWST, operațional din 2022, a identificat anterior numeroase „mici puncte roșii” extrem de luminoase în universul timpuriu, care au stârnit numeroase dezbateri printre oamenii de știință.

Obiectul cosmic enigma

Rohan Naidu, autorul principal al studiului publicat în revista Nature și cercetător la Universitatea din Hawaii, a declarat că identificarea acestor obiecte a fost unul dintre cele mai mari mistere ale erei JWST. Echipa de cercetare investiga inițial un alt fenomen: prezența galaxiilor neobișnuit de luminoase și masive în universul timpuriu, considerate a fi format prea devreme pentru a atinge o asemenea dezvoltare.

În timp ce analizau imaginile surprinse de telescop, cercetătorii au observat unul dintre aceste „mici puncte roșii” care prezenta caracteristici neașteptate. Acest obiect cosmic a devenit rapid subiectul principal al studiului.

Lumină pură de stea-gaură neagră

Robert Simcoe, coautor al studiului și cercetător la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), a explicat că lumina roșiatică din univers este adesea asociată cu prezența prafului cosmic. Acesta acționează ca un filtru, făcând obiectele să pară mai roșii, similar modului în care fumul incendiilor de vegetație afectează culoarea cerului.

Totuși, analiza datelor a relevat că, la anumite lungimi de undă, lumina obiectului dispărea complet. Această dispariție spectaculoasă a semnalat că praful nu era principalul factor responsabil pentru culoarea observată, ci mai degrabă gazul de hidrogen.

Această constatare explica culoarea roșiatică, dar nu și imensa cantitate de energie pe care o emitea obiectul. Rohan Naidu a subliniat că energia generată depășește cu mult ceea ce ar fi posibil prin fuziune nucleară, procesul standard de producere a energiei în stelele obișnuite.

Ipoteza găurii negre centrale

Folosind simulări computerizate complexe, echipa de astronomi a ajuns la concluzia cea mai plauzibilă: obiectul este alimentat de o gaură neagră aflată în centru. Această gaură neagră este înconjurată de un cocon de gaz care îi conferă, de la distanță, aspectul unei stele.

Numele MoM-BH-1 provine de la abrevierea „black hole star” (stea-gaură neagră), iar cifra „1” sugerează convingerea cercetătorilor că ar putea exista și alte obiecte similare în cosmos. Naidu a afirmat că „fiecare dintre aceste mici puncte roșii este compatibil cu ipoteza că ar putea fi o stea-gaură neagră”. Această nouă categorie de obiecte cosmice deschide noi perspective în studiul universului timpuriu și al evoluției găurilor negre supermasive.

Sursa: Știrile ProTV