Conform Economica: Bce, luată prin surpriză de intervenția SUA pe piața valutară

Banca Centrală Europeană (BCE) a aflat abia vineri despre decizia Statelor Unite de a vinde euro pentru a cumpăra yeni, tranzacția fiind deja efectuată, conform unor surse citate de cotidianul Financial Times. Președinta BCE, Christine Lagarde, a discutat despre această intervenție cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, sâmbătă, la o zi după ce acțiunea avusese loc. Această lipsă de comunicare marchează un moment neobișnuit, fiind prima intervenție comună Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod tradițional, astfel de operațiuni ar fi implicat utilizarea dolarilor americani de către SUA.

Oficialii BCE denunță o încălcare a convențiilor internaționale

Mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul BCE au considerat utilizarea euro de către Washington drept o încălcare fără precedent a normelor stabilite în cooperarea dintre autoritățile monetare occidentale. După cel de-al Doilea Război Mondial, băncile centrale și ministerele de finanțe occidentale au pus un accent deosebit pe încrederea reciprocă și pe consultare, iar intervențiile anterioare pe piețele valutare s-au realizat, în majoritatea cazurilor, într-un mod coordonat. Această nouă abordare ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea parteneriatelor financiare globale.

Reacții de uimire și îngrijorare în cercurile financiare

Vânzările de euro efectuate de Rezerva Federală din New York, în numele Trezoreriei americane, au fost descrise de o persoană familiarizată cu discuțiile dintre oficialii europeni ca fiind „foarte surprinzătoare” și „triste”. Aceasta a adăugat că „așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, avertizând asupra riscului ca decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, benefică pentru stabilitatea financiară și creșterea economică, să fie puse în pericol.

Autoritățile americane au optat pentru vânzarea de euro, argumentul principal fiind că o vânzare de dolari ar fi putut fi interpretată ca o încercare de slăbire a monedei americane. Acest lucru ar fi subminat politica promovată de Scott Bessent, care susține un dolar puternic. De asemenea, analiștii speculează că Washingtonul s-a alăturat Japoniei pentru a evita ca Tokyo să fie nevoit să vândă titluri de stat americane, într-un context în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se apropie de cele mai ridicate niveluri din ultimii 19 ani.

Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat pentru FT că instituția nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind utilizarea fondurilor din Exchange Stabilization Fund, vehiculul financiar folosit pentru această intervenție. Un oficial din administrația Trump a replicat, afirmând că respectă confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii internaționali, spre deosebire de BCE.

Intervenția SUA și Japonia, un efort masiv pentru stabilizarea yenului

Pe baza datelor preliminare publicate de Banca Japoniei, analiștii estimează că Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în doar două zile, pentru a susține moneda națională. Intervențiile comune ale SUA și Japoniei au determinat o apreciere a yenului, de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii, la aproximativ 157. Ulterior, moneda japoneză a înregistrat o ușoară depreciere, ajungând la circa 158 de yeni pentru un dolar.

Sursa: Economica