Conform Csid.ro: Sughițul persistent, o problemă aparent comună, poate ascunde, în anumite cazuri, afecțiuni neurologice serioase. Deși majoritatea episoadelor de sughiț sunt trecătoare și dispar de la sine, o apariție repetată sau de lungă durată necesită o evaluare medicală atentă, conform specialiștilor.

Când sughițul devine un semnal de alarmă

Sughițul este, în esență, o contracție involuntară și bruscă a diafragmei, urmată de închiderea rapidă a corzilor vocale, ceea ce produce sunetul caracteristic. De obicei, acesta este declanșat de factori precum mesele copioase, consumul rapid de alimente sau băuturi carbogazoase, stresul sau emoțiile puternice. Aceste episoade de sughiț dispar, în mod obișnuit, în câteva minute sau ore.

Totuși, atunci când sughițul persistă mai mult de 48 de ore, medicii consideră că este vorba despre un sughiț cronic. Acesta nu este doar deranjant, ci poate indica și o problemă subiacentă mai gravă. Specialistul CSID, dr. Oana Maria Popa, atrage atenția asupra faptului că sughițul cronic poate fi asociat cu o serie de afecțiuni.

Legătura dintre sughiț și afecțiuni neurologice

Una dintre cauzele potențiale ale sughițului persistent o reprezintă iritația nervului frenic sau a nervului vag. Acești nervi, responsabili de controlul diafragmei și de alte funcții, pot fi afectați de diverse afecțiuni. De exemplu, un tumoră la nivelul gâtului, toracelui sau abdomenului poate comprima nervii, ducând la apariția sughițului.

De asemenea, afecțiuni care afectează sistemul nervos central pot declanșa sughițul cronic. Leziunile cerebrale, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, tumorile cerebrale sau scleroza multiplă, pot interfera cu semnalele nervoase care controlează diafragma. În alte situații, problemele gastrointestinale, cum ar fi refluxul gastroesofagian sever sau obstrucțiile intestinale, pot irita diafragma prin intermediul nervului vag.

Investigații medicale necesare

Atunci când un pacient se prezintă la medic cu sughiț cronic, evaluarea inițială implică o anamneză detaliată, precum și un examen fizic complet. Medicul va căuta să identifice factorii declanșatori posibili și va evalua istoricul medical al pacientului. În funcție de suspiciunile clinice, pot fi recomandate o serie de investigații suplimentare.

Printre acestea se numără analize de sânge pentru a detecta eventuale infecții sau dezechilibre electrolitice, endoscopia digestivă superioară pentru a verifica prezența unor afecțiuni la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului, și teste imagistice precum tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a vizualiza organele interne și sistemul nervos. În cazuri mai complexe, poate fi necesară o consultație neurologică pentru o evaluare amănunțită a funcției cerebrale și nervoase. Tratamentul sughițului cronic depinde, în mod direct, de cauza identificată.

Sursa: Csid.ro