Conform Agerpres: Seceta pedologică severă din această vară afectează producțiile agricole din județul Timiș în proporție de 30% până la 100%, culturile de toamnă și primăvară fiind puternic compromise. Directorul Direcției Agricole a Județului (DAJ) Timiș, Codruț Călin Ancheș, a declarat pentru AGERPRES că porumbul, floarea-soarelui și soia prezintă semne vizibile de arsură.

Impactul secetei asupra culturilor agricole

Anul acesta, situația secetei pedologice pare să fie mai dramatică decât în vara precedentă, când județul s-a confruntat deja cu fenomene similare. Culturile însămânțate în toamnă, precum orzul, grâul comun, rapița și lucerna, au beneficiat de umiditatea din iarnă și primăvară, însă cele trei luni de secetă din vară au dus la pierderi de aproximativ 50%.

La orzul de toamnă, din 490 de hectare însămânțate, 229 au fost declarate calamitate. În cazul grâului comun, din 5.033 de hectare, 2.478 au suferit pagube. Rapița de toamnă, cultivată pe 1.907 hectare, are 726 de hectare calamitate, iar din cele 300 de hectare de lucernă, 109 au fost afectate, conform raportului întocmit de inginerul agronom Alin Nastasă de la DAJ Timiș.

Evaluarea pagubelor și situația hidrologică

Procesul de evaluare a pagubelor pentru culturile de primăvară este în plină desfășurare, comisiile deplasându-se zilnic pe teren. Administrația Națională de Meteorologie, prin Serviciul Agrometeorologic, confirmă deficitul de umiditate în sol în județul Timiș, situația înregistrându-se în zona de secetă pedologică puternică. Anul trecut, aceleași culturi de primăvară, în special porumbul și floarea-soarelui, înregistrau calamități între 40% și 70%. Porumbul prezenta talie redusă, știuleți neformați, iar căldura excesivă din iulie a împiedicat polenizarea, rezultând știuleți cu puține boabe.

Seceta afectează și resursele de apă. Debitele cursurilor de apă din Spațiul Hidrografic Banat au scăzut sub 30% din normalul perioadei, Administrația Bazinală Apele (ABA) Banat confruntându-se cu o secetă hidrologică semnificativă. Lipsa precipitațiilor a diminuat și rezervele de apă din freatic, crescând riscul de secare a fântânilor și puțurilor. Primele zone afectate de secetă se manifestă în câmpie, atât pe afluenți mici, cât și pe râuri cu suprafețe de recepție mai mari, precum Moravița și Bega Veche.

Zone afectate de secarea cursurilor de apă

La nivelul ABA Banat, 16 stații hidrometrice semnalează fenomene de secare sau băltire, ceea ce reprezintă 20% din totalul stațiilor monitorizate. Sectoarele afectate includ râul Timiș (patru secțiuni), Bega (două secțiuni), Bega Veche (trei secțiuni), Bârzava (două secțiuni), Moravița (două secțiuni) și Caraș (trei secțiuni).

Sursa: Agerpres