La 106 ani de la scufundarea sa, misterul Titanicului continuă să fascineze. Nava, considerată „de nescufundat”, s-a scufundat în apele înghețate ale Atlanticului în dimineața zilei de 15 aprilie 1912, la doar câteva zile după plecarea sa. Tragedia a curmat viața a peste 1.500 de oameni și a lăsat în urmă numeroase întrebări și povești neștiute.

Vremea, un factor neașteptat

Unul dintre aspectele cele mai surprinzătoare legate de naufragiul Titanicului este vremea. Contrar așteptărilor, ziua fatidică a fost caracterizată de o atmosferă liniștită și clară. Meteorologul Edward Lawrence sugerează că tocmai această vreme perfectă a contribuit la tragedie. Lipsa vântului și a valurilor ar fi împiedicat dispersarea planctonului fosforescent din jurul aisbergului, astfel încât acesta să poată fi detectat mai ușor.

Ofițerul secund Charles Lightoller a confirmat, de asemenea, că absența planctonului a fost un factor important în producerea accidentului. Ancheta din 1912 a arătat că echipajul a avut doar 37 de secunde pentru a schimba cursul navei și a evita coliziunea. Totuși, o analiză recentă sugerează că timpul disponibil pentru manevră ar fi fost de peste un minut. Indiferent de timpul efectiv, rezultatul a fost același: Titanicul a fost condamnat.

Incendiul misterios și viteza fatală

Cu puțin timp înainte de plecarea spre SUA, un incendiu a izbucnit în depozitele de cărbune ale Titanicului. Flăcările au continuat să ardă și în momentul în care nava a pornit la drum. Se pare că incendiul a fost stins chiar de aisbergul care a lovit vasul, inundând, astfel, camerele cu cărbune. Deși nu a pus direct viețile pasagerilor în pericol, incendiul a oferit o explicație pentru viteza cu care căpitanul navei a ales să navigheze.

Proprietarul Titanicului, JP Morgan, a forțat echipajul să navigheze cu viteză maximă pentru a ajunge mai repede la New York. Motivul ar fi fost, conform relatărilor, evitarea unei eventuale explozii. Morgan, care urma să fie inițial unul dintre pasageri, a renunțat în ultimul moment la călătorie.

Victime, supraviețuitori și secrete

Printre pasagerii Titanicului s-a aflat și William T. Stead, un jurnalist celebru care scrisese, cu mult timp în urmă, o poveste fictivă despre un vas care se scufundă. În povestea lui, majoritatea pasagerilor se îneacă din cauza lipsei bărcilor de salvare. Stead și-a pierdut, de asemenea, viața pe Titanic. Nava avea doar 20 de bărci de salvare, insuficiente pentru numărul total de persoane aflate la bord.

Căpitanul Edward John Smith a fost criticat pentru deciziile sale în timpul dezastrului. Acesta a ignorat avertismentele despre prezența aisbergurilor și nu s-a asigurat că bărcile de salvare au fost umplute la capacitate maximă. Un alt pasager, Masabumi Hosono, singurul pasager japonez, a supraviețuit naufragiului și a fost ulterior criticat în țara natală. În filmul lui James Cameron din 1997, este menționat un colier prețios, „Inima Oceanului”. Acesta ar fi fost purtat de Kate Florence Philips, care a primit bijuteria de la iubitul său însurat.

Pe 14 aprilie, în 1859, a fost publicat romanul „O povestire despre două orașe”, de Charles Dickens.

Sursa: Descopera