Conform Economistul.ro: Neregulile vamale au costat Uniunea Europeană 824,7 milioane de euro în 2025, în ciuda unei scăderi a numărului de cazuri. Autoritățile vamale din statele membre au identificat 4.390 de incidente în cursul anului trecut, un declin de 13% comparativ cu media ultimilor cinci ani. Cu toate acestea, valoarea financiară a acestor nereguli a crescut semnificativ, depășind cu 26% media perioadei 2021-2025.

Prejudicii financiare în creștere

Valoarea totală estimată și stabilită a taxelor vamale afectate de nereguli a atins suma impresionantă de 824,7 milioane de euro în 2025. Aceasta reprezintă o creștere considerabilă față de media anuală de 656 de milioane de euro înregistrată în ultimii cinci ani. Această tendință indică faptul că, deși numărul cazurilor individuale a scăzut, gravitatea financiară a celor identificate a fost mai mare.

Dintre cele 4.390 de cazuri raportate, 285 au fost clasificate oficial ca fiind frauduloase, implicând o valoare de 85,4 milioane de euro. Restul de 4.105 cazuri, în valoare de 739,3 milioane de euro, nu au fost încadrate în categoria fraudei, dar reprezintă totuși pierderi pentru bugetul UE. Comparativ cu media ultimilor cinci ani, numărul cazurilor frauduloase a scăzut cu 40%, iar suma asociată lor a scăzut cu 25%.

Principalele tipuri de nereguli și originea mărfurilor

Declararea incorectă a valorii mărfurilor a fost principala cauză a pierderilor financiare în ambele categorii de nereguli. În cazurile frauduloase, 37 de incidente legate de valoare au însumat 22,7 milioane de euro. Pentru neregulile neclasificate drept fraudă, 871 de cazuri de declarare incorectă a valorii au afectat bugetul cu 398 de milioane de euro, devenind cea mai importantă problemă din punct de vedere financiar în această categorie.

Clasificarea sau descrierea greșită a bunurilor a fost cea mai frecventă neregulă în categoria non-frauduloasă, apărând în 1.765 de cazuri și generând pierderi de 156 de milioane de euro. În categoria frauduloasă, aceeași problemă a apărut în 47 de cazuri, cu 14,7 milioane de euro implicați. Contrabanda cu mărfuri sechestrate sau confiscate a fost o altă metodă frecventă în cazurile frauduloase, cu 72 de incidente și 11,4 milioane de euro.

China, Statele Unite și India s-au numărat printre principalele țări de origine ale mărfurilor implicate în neregulile vamale raportate în 2025. La nivel de produse, încălțămintea sport a fost categoria cu cea mai mare valoare financiară afectată. Procedura vamală cea mai frecvent vizată de nereguli a fost punerea în liberă circulație, reprezentând 87% din totalul cazurilor și 90% din valoarea sumelor raportate.

Serviciile antifraudă ale UE au avut un rol activ în detectarea acestor nereguli. Controalele desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) au formulat recomandări financiare pentru evitarea unor taxe de import de 351,1 milioane de euro și au solicitat măsuri preventive pentru alte 397,4 milioane de euro. Aceste recomandări nu garantează recuperarea automată a sumelor, decizia finală aparținând autorităților naționale.

Rata totală de recuperare pentru neregulile vamale detectate în 2025 a fost de 77%. Totuși, pentru cazurile strict frauduloase, rata de recuperare a scăzut la 28%, comparativ cu anul anterior. În cazul neregulilor neclasificate drept fraudă, rata de recuperare a fost de 82%. Recuperarea taxelor vamale este un proces complex, care poate dura ani de zile și implică, în anumite situații, compensarea bugetului UE de către statele membre, în cazul în care acestea nu și-au îndeplinit obligațiile de colectare.

Sursa: Economistul.ro