Uleiul de ricin, vedeta online cu promisiuni false: ce spun specialiștii

Uleiul de ricin a cucerit platformele sociale, de la TikTok la Instagram și YouTube, fiind promovat drept soluție miraculoasă pentru o serie de probleme, de la căderea părului la grăsimea abdominală. Cu toate acestea, popularitatea sa online nu este susținută de dovezi științifice solide. Specialiștii fac o distincție clară între utilizările cu beneficii demonstrate și promisiunile fără acoperire medicală.

Considerat un remediu străvechi, uleiul de ricin era folosit încă din Antichitate. A fost găsit în morminte egiptene și menționat în texte medicale pentru afecțiuni ale pielii, probleme oculare sau ca laxativ.

Efectul laxativ: singurul beneficiu demonstrat

Cea mai solidă utilizare a uleiului de ricin, din punct de vedere medical, este cea de laxativ. Compusul activ principal, acidul ricinoleic, stimulează contracțiile intestinale și facilitează tranzitul. Acest mecanism este bine documentat, iar în SUA, uleiul de ricin este aprobat ca laxativ. Totuși, medicii avertizează că nu este întotdeauna prima opțiune. Poate provoca greață, crampe abdominale, vărsături și disconfort digestiv, iar alte alternative moderne sunt adesea mai bine tolerate. Utilizarea frecventă sau abuzivă a laxativelor, inclusiv a uleiului de ricin, poate irita intestinul și agrava problemele digestive existente.

Promisiuni false: grăsimea abdominală și „detoxifierea”

Una dintre cele mai răspândite idei online este aplicarea uleiului de ricin pe abdomen sau în zona buricului, cu promisiunea reducerii grăsimii abdominale și „detoxifierii” organismului. Nu există dovezi concrete care să susțină aceste afirmații. Aplicat pe piele, uleiul nu pătrunde în organism într-un mod care să influențeze metabolismul, organele interne sau arderea grăsimilor. La fel de nefondate sunt și afirmațiile potrivit cărora ar putea trata afecțiuni grave sau „dizolva” tumori.

În dermatologie, uleiul de ricin poate avea un rol limitat. Ajută la hidratarea pielii și poate contribui la reducerea uscăciunii prin formarea unei bariere protectoare. Totuși, nu este potrivit pentru toată lumea. În cazul tenului acneic sau congestionat, poate agrava problemele existente. De asemenea, nu există dovezi solide că ar reduce ridurile sau ar avea efecte anti-aging semnificative. Uleiul de ricin este promovat frecvent și pentru gene mai lungi sau o vedere mai bună. Dar, dovezile științifice pentru aceste beneficii sunt insuficiente. Aplicarea produsului în zona ochilor poate provoca iritații, vedere încețoșată sau chiar infecții, mai ales dacă produsul nu este steril. Există produse oftalmologice care conțin derivați sau forme special procesate ale uleiului de ricin, folosite în anumite situații, precum sindromul ochiului uscat. Însă asta nu înseamnă că varianta comercială ar trebui folosită direct în ochi.

Semințele plantei de ricin conțin ricină, o substanță naturală extrem de toxică. Uleiul de ricin comercial este obținut printr-un proces care elimină această toxină.