Conform Adevărul: Oamenii de știință au creat primele virusuri proiectate cu ajutorul inteligenței artificiale, o premieră care deschide noi perspective pentru dezvoltarea unor tratamente inovatoare, dar ridică și întrebări privind siguranța utilizării acestei tehnologii. Cercetătorii au conceput virusuri capabile să infecteze exclusiv bacteriile, cunoscute sub numele de bacteriofagi. Aceștia sunt utilizați în prezent la nivel mondial pentru combaterea infecțiilor rezistente.

Virusuri noi, testate pe bacterii rezistente

În teste de laborator, un amestec de bacteriofagi creați cu ajutorul inteligenței artificiale a reușit să distrugă bacterii Escherichia coli (E. coli) care deveniseră rezistente la variantele naturale ale acestor virusuri. Cercetătorii de la Universitatea Stanford din California, conduși de inginerul chimist Brian Hie, au folosit modele lingvistice genomice pentru a proiecta genomurile funcționale ale bacteriofagilor. Virusurile au fost apoi sintetizate în laborator și testate împotriva unor tulpini de E. coli. Studiul, publicat în revista Science, sugerează că această capacitate de a adapta rapid genomurile virale pentru a combate bacteriile specifice și mecanismele lor de rezistență ar putea transforma terapia cu bacteriofagi și extinde instrumentele biotehnologice.

Preocupări privind biosiguranța și biosecuritatea

Cu toate acestea, autorii studiului subliniază și riscurile inerente acestei tehnologii. Ei avertizează asupra unor „probleme importante privind biosiguranța, biocontenția și biosecuritatea” și recomandă colaborarea strânsă cu specialiștii în siguranță și securitate pe parcursul proiectelor de inginerie genomică. Profesorul Tom Inglesby și dr. Moritz Hanke, de la Center for Health Security al Universității Johns Hopkins, au reiterat aceste avertismente într-un articol publicat alături de studiu. Ei susțin că, deși tehnologia este promițătoare pentru aplicații în științele vieții, mecanismele de guvernanță necesare pentru controlul sigur al acestei tehnologii nu există încă.

Metoda utilizată de Hie și echipa sa a implicat antrenarea a două modele de inteligență artificială, Evo1 și Evo2, pe baza datelor genetice de la două milioane de bacteriofagi. În mod deliberat, au fost excluse din setul de antrenament secvențele genetice ale virusurilor care infectează plante, oameni sau animale, pentru a minimiza riscul proiectării unor agenți patogeni periculoși. Inteligența artificială a generat mii de genomuri potențiale, dintre care aproximativ 300 au fost sintetizate în laborator. Doar 16 dintre acestea s-au dovedit viabile, însă un amestec al acestora a depășit eficient rezistența bacteriilor E. coli.

Experții sugerează că, deși genomurile bacteriofagilor sunt relativ simple, studiul demonstrează capacitatea inteligenței artificiale generative de a crea genomuri virale funcționale. Se ridică însă întrebări cu privire la aplicabilitatea metodei la virusuri mai complexe și la riscurile potențiale în cazul agenților patogeni umani, animali sau de plante.

Opinii împărțite privind nivelul de risc

Unii cercetători consideră că amenințarea reprezentată de proiectarea completă a genomului unui virus sau al unei bacterii cu ajutorul inteligenței artificiale este supraestimată. Profesorul Tom Ellis de la Imperial College London sugerează că modificarea agenților patogeni existenți prin tehnici de tip „gain-of-function” prezintă un risc mai mare. El subliniază că restricționarea accesului la date genetice periculoase și implementarea unor controale la sinteza ADN ar putea reduce riscurile.

Dr. Filippa Lentzos, specialistă în știință și securitate internațională, consideră că etapa de sinteză a ADN-ului este punctul critic de control. Ea pledează pentru o abordare pe mai multe niveluri, incluzând măsuri de protecție pentru dezvoltarea și accesul la modelele AI, evaluarea responsabilă a proiectelor de cercetare și respectarea standardelor de biosiguranță în laboratoare.

Sursa: Adevărul