Bruxelles pregătește măsuri urgente pentru a contracara efectele crizei energetice, generate de conflictul din Iran, cu accent pe flexibilizarea muncii și subvenții pentru cetățeni. Planul Comisiei Europene vizează atenuarea impactului imediat al tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra pieței energetice și include recomandări pentru statele membre, dar și măsuri concrete.

Prioritate: Adaptarea la criză

Comisia Europeană propune statelor membre să încurajeze companiile să implementeze o zi obligatorie de lucru de la distanță pentru angajați, cu scopul de a reduce consumul de energie. De asemenea, se are în vedere asigurarea unui transport public mai ieftin, eventual gratuit pentru anumite categorii sociale. Inițiativa face parte dintr-un pachet de măsuri mai amplu, conceput pentru a face față creșterilor de prețuri la energie, generate de situația geopolitică.

O altă componentă a planului se referă la transparența tarifelor la rețelele de energie electrică. Comisia Europeană consideră că o mai mare claritate în ceea ce privește costurile este esențială pentru o piață energetică funcțională și echitabilă. În paralel, se analizează și posibilitatea închiderii clădirilor publice acolo unde acest lucru este fezabil, pentru a reduce consumul. Administrațiile naționale și regionale ar putea beneficia de sprijin financiar: până la 50% din costurile suplimentare ale carburanților și îngrășămintelor pentru sectorul primar, conform proiectului.

Măsuri voluntare și viziune pe termen lung

Pe lângă măsurile obligatorii, Bruxelles-ul încurajează statele membre să aplice diverse recomandări în mod voluntar. Acestea includ subvenționarea facturilor la electricitate pentru gospodăriile vulnerabile, fie parțial, fie total, astfel și reduceri de taxe speciale pentru anumite grupuri.

Pe termen lung, chiar dacă există rezistență din partea anumitor forțe politice, Comisia Europeană își menține angajamentul față de tranziția energetică. Executivul european consideră că aceasta este singura cale spre suveranitatea energetică și o mai bună rezistență la eventualele crize viitoare, inclusiv cele generate de conflictele internaționale.

Scăderi record în producția de petrol

Situația actuală este agravată de scăderile drastice în producția de petrol la nivel mondial, cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), producția de petrol a înregistrat în luna martie cea mai mare scădere din istorie, cu 10,1 milioane de barili pe zi. AIE avertizează că aceste pierderi vor crește în luna aprilie.

Pierderile de producție din martie, generate de bombardamentele americane și israeliene în Iran, s-au ridicat la peste 360 de milioane de barili. Pentru aprilie, cifra estimată este de 440 de milioane de barili. La începutul lunii aprilie, blocada impusă de Iran în Strâmtoarea Ormuz a redus dramatic exporturile de țiței, gaze naturale și produse rafinate.
În scenariul în care tensiunile continuă, Europa s-ar putea confrunta cu dificultăți în umplerea depozitelor de gaze înainte de iarnă, prognozează experții.

Consumul global de petrol este estimat la 104,26 milioane de barili pe zi în 2026, conform AIE, cu o ușoară diminuare față de estimările anterioare. În al doilea trimestru, consumul este de așteptat să scadă cu 1,5 milioane de barili pe zi, cea mai mare scădere de la debutul pandemiei de Coronavirus. Directorul AIE, Fatih Birol, a declarat într-o declarație că luna aprilie va fi o lună și mai dificilă decât martie pentru sectorul energetic.