Conform Buletin.de: Cluj-Napoca a depășit BUCUREȘTIUL în atracția talentelor și impulsul de creștere economică, conform unei analize a organizației Funky Citizens, care a evaluat 41 de zone urbane funcționale din România pentru perioada 2016-2025. Capitala, deși rămâne un pol național important cu o masă economică superioară, a pierdut teren în fața Clujului la scorul general „magnet”, calculat pe baza a patru direcții: masă economică, impuls de creștere, atracție în teritoriu și talent.

Cluj-Napoca a obținut un scor mediu de 4,17, plasându-se pe primul loc, în timp ce BUCUREȘTIUL a înregistrat 4,69. O valoare mai mică în acest clasament indică o performanță superioară. Depășirea Capitalei se datorează, în principal, impulsului de creștere, unde Clujul are un rang mediu de 2,5 față de 6,8 al BUCUREȘTIULUI, și indicatorului de talent, unde Clujul ocupă locul 1,0, iar BUCUREȘTIUL locul 5,0.

Talentul, motorul ascuns al inovației urbane

Chiar dacă în anul universitar 2024-2025 BUCUREȘTIUL concentra 180.762 de studenți, reprezentând 31,8% din totalul național, raportat la populația zonei funcționale, Capitala are între 70 și 80 de studenți la mia de locuitori. Cluj-Napoca, în schimb, ajunge la 167,5 studenți la mia de locuitori.

Această diferență se reflectă și pe piața muncii înalt calificate. Deși companiile din zona BUCUREȘTIULUI oferă 267.000 de locuri de muncă în domenii precum IT, comunicații, finanțe și consultanță, constituind 53% din totalul național, zona Cluj-Napoca a urcat pe primul loc în țară la numărul de locuri de muncă calificate la mia de locuitori activi, cu 161 la mie, față de 155 la mie în București. În 2016, acest raport era net în favoarea Capitalei.

Mai mult, universitățile din București produc anual doar 17 absolvenți la fiecare 100 de locuri de muncă înalt calificate disponibile, subliniind o dependență critică a economiei bucureștene de atragerea absolvenților formați în alte centre universitare.

Fracturi economice la porțile Capitalei

Analiza Funky Citizens subliniază o „fractură economică severă” la granițele BUCUREȘTIULUI și o pierdere de ritm economic. Deși regiunea București-Ilfov avea în 2023 un PIB pe cap de locuitor de 181% din media UE, această medie este trasă în sus exclusiv de Municipiul București (217% din media europeană), în timp ce județul Ilfov se situează la doar 73%. Județul Giurgiu, aflat la câțiva kilometri sud de centură, are un PIB pe cap de locuitor de doar 35% din media UE.

Proiecțiile indică o scădere a ponderii BUCUREȘTIULUI în Produsul Intern Brut al României de la 26,6% în 2023 la 24,2% în 2028. În aceeași perioadă, BUCUREȘTIUL ar înregistra cea mai abruptă reducere relativă față de media națională a PIB-ului pe cap de locuitor. Singurul capitol unde regiunea rămâne pe un nivel ridicat este cel salarial, BUCUREȘTIUL având în 2025 un salariu mediu net estimat la 7.368 de lei.

Competiția pentru fondurile europene de 60 de miliarde de euro

Modificările propuse de Comisia Europeană pentru exercițiul bugetar 2028-2034, care înlocuiesc programele operaționale cu un singur Plan de Parteneriat Național și Regional bazat pe reforme și rezultate, reprezintă o provocare pentru zona București-Ilfov. Alocările financiare nu vor mai fi garantate, iar regiunea va primi fonduri doar dacă reforma administrativă și proiectele metropolitane vor fi incluse în planul național. Experții avertizează că planul României se scrie acum, iar ce nu intră în el în lunile următoare nu va beneficia de finanțare până în 2035.

Soluția propusă pentru guvernarea integrată a zonei urbane funcționale București-Ilfov, care ar include o autoritate unică de transport, un tren metropolitan și o reanaliză a legii finanțelor publice locale, este blocată de ani de zile de interesele locale. Cele șapte primării din București și cele 40 din Ilfov funcționează ca entități autonome, implicând aparatul de partid în distribuirea contractelor publice.

Sursa: Buletin.de