Conform Digi24: Deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 3,82% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 5,35% în aceeași perioadă a anului precedent. În același interval, investițiile publice au înregistrat o creștere notabilă, depășind 25 de miliarde de lei, ajungând la aproape 108 miliarde de lei.

Execuția bugetară: Deficit mai mic, investiții în creștere

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a totalizat 78,52 miliarde de lei. Această scădere reprezintă o îmbunătățire de 1,53 puncte procentuale din PIB comparativ cu anul anterior. În paralel, investițiile publice au urcat la 107,77 miliarde de lei, adică o creștere de 25,17 miliarde de lei. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că disciplina bugetară și dezvoltarea economică pot merge mână în mână. „Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă”, a declarat Nazare, citat de Agerpres. Oficialul a accentuat și necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală în anul 2027 și evaluării concrete a rezultatelor investițiilor.

Venituri bugetare în urcare, cheltuieli gestionate

În primele nouă luni ale anului 2026, veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins 522,07 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 11,8% față de perioada similară a anului precedent. Ponderea veniturilor în PIB a urcat de la 24,4% la 25,4%. Creșteri au fost înregistrate la încasările din impozitul pe salarii și venit (7,8%), contribuțiile de asigurări (6,8%), impozitul pe profit (8,7%) și, semnificativ, încasările nete din TVA, care au crescut cu 24,8%, o evoluție influențată de modificarea cotelor TVA conform Legii nr. 141/2025. De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut cu 39,3%, ajungând la 48,79 miliarde de lei, din care 22,69 miliarde de lei provin din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Pe partea de cheltuieli, totalul a depășit 600 de miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 5,5%, dar o scădere a ponderii în PIB de la 29,7% la 29,2%. O observație importantă este scăderea cheltuielilor de personal cu 4,54 miliarde de lei, pusă pe seama măsurilor de limitare salarială și reducerii unor sporuri. În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, în principal din cauza plăților mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile au urcat la 50,63 miliarde de lei, reprezentând 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au rămas la un nivel similar cu anul trecut.

Investiții publice, vector de creștere

Cheltuielile pentru investiții au atins 107,77 miliarde de lei, o creștere substanțială față de cele 82,62 miliarde de lei înregistrate în primele nouă luni din 2025. O parte importantă din aceste fonduri a fost direcționată către proiecte finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Nazare a insistat pe necesitatea monitorizării nu doar a sumelor atrase, ci și a rezultatelor concrete ale investițiilor, prioritizând proiectele în funcție de impact și de sursele de finanțare pentru finalizare.

România a încasat, până în prezent, 13,27 miliarde de euro din PNRR, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea totală a planului. Din această sumă, 8,95 miliarde de euro sunt sub formă de granturi, iar 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Mai sunt de primit 6,43 miliarde de euro, inclusiv tranșele aferente cererilor de plată numărul 5 și 6. O decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 5 este așteptată până la 20 noiembrie 2026. Pentru întregul an 2026, ținta de deficit bugetar este de 6,2% din PIB.

Sursa: Digi24