Conform Pressone.ro: PNRR, un succes parțial pentru calea ferată, cu proiecte pe drumul lung

România a valorificat parțial oportunitatea oferită de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru modernizarea infrastructurii feroviare, însă rezultatele sunt departe de a fi un succes total. Mari proiecte de modernizare, precum tronsoanele de pe ruta Cluj-Napoca – Oradea și Arad – Timișoara – Caransebeș, au înregistrat întârzieri semnificative din cauza birocrației și a lipsei de capacitate administrativă, anunță PressOne, în urma discuțiilor cu Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură.

Întârzieri și transferuri de fonduri, probleme majore pe rețeaua feroviară

Dintre cele opt loturi ale proiectelor majore de modernizare feroviară finanțate prin PNRR, două tronsoane importante, pe ruta Cluj–Oradea–Episcopia Bihor și Caransebeș–Timișoara–Arad, nu au fost finalizate până la termenul limită de 31 august. Ciurea menționează că, în zona defileului pe ruta Cluj-Oradea, disputele interminabile între autorități precum Apele Române, proiectanți, constructori și CFR au blocat lucrările, pierzându-se timp prețios.

Proiectele nefinalizate prin PNRR vor fi mutate în Programul Transport, parte din politica de coeziune. Această mișcare, deși necesară, implică faptul că aceste proiecte vor consuma resurse financiare dedicate altor investiții esențiale, cum ar fi modernizarea liniei București–Craiova sau construirea tunelului Predeal. Astfel, calea ferată, în ciuda nevoii acute de modernizare, riscă să piardă din finanțarea destinată altor obiective critice.

Reparațiile rapide, o soluție parțială, dar esențială

Pe lângă marile proiecte de modernizare, PNRR a inclus și intervenții punctuale, denumite „quick wins”, menite să elimine restricțiile de viteză. Aceste intervenții, deși nu rezolvă problemele structurale, au un impact pozitiv, contribuind la fluidizarea traficului feroviar, în special pentru transportul de marfă. Viteza comercială medie a trenurilor de marfă, care ajungea la valori alarmant de mici, ar putea beneficia de pe urma acestor reparații.

Totuși, Ciurea subliniază că aceste „quick wins” nu pot constitui o soluție pe termen lung. Zonele unde fundația căii ferate este compromisă necesită modernizări complete, chiar de la temelii, ceea ce implică costuri și timp considerabil mai mari.

Material rulant modernizat, dar cu probleme incipiente

În ciuda investițiilor masive în modernizarea materialului rulant, cum ar fi cele 55 de locomotive electrice și 139 de vagoane pentru CFR Călători, au apărut deja probleme. Defecțiuni apărute rapid la vagoane și locomotive proaspăt modernizate ridică semne de întrebare privind calitatea lucrărilor. Ciurea atrage atenția asupra necesității ca Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) să fie fermă în fața producătorilor, solicitând remedierea defectelor conform clauzelor contractuale.

Problema configurării trenurilor pentru rute lungi este de asemenea accentuată. Trenurile Coradia Stream, de exemplu, deși performante, au fost configurate inițial cu specificații pentru parcurs mediu, dar sunt folosite acum pe rute de zeci de ore, cum ar fi București-Arad. Această decizie, în lipsa unei strategii coerente privind materialul rulant, lasă de dorit.

Autostrăzile, preferatele politicului și ale electoratului

În România, autostrăzile par să aibă o prioritate clară față de calea ferată. Cu aproximativ 1.500 de kilometri de autostradă construiți, comparativ cu doar circa 600 de kilometri de cale ferată modernizată la standarde europene, se observă o disparitate majoră. Ionuț Ciurea explică această situație prin prisma presiunii politice și a cererii publice, care favorizează transportul rutier, autostrăzile fiind mai vizibile și mai direct conectate la interesele electoratului.

În prezent, doar aproximativ 600 de kilometri din rețeaua feroviară românească, dintr-un total de 11.000 de kilometri, pot fi considerați „în rândul lumii”, permițând viteze decente de deplasare. Pentru a ajunge la standardele altor țări europene, România ar avea nevoie de cel puțin zece ani de eforturi susținute pentru reparații și reconstrucție la scară largă.

Sursa: Pressone.ro