Conform Ziare.com: Generalul-maior Mihailo Drapatîi, numit în iulie la comanda Forțelor Armate ale Ucrainei, inițiază o reformă amplă cu scopul de a crește flexibilitatea militară, a eficientiza gestionarea personalului și a responsabiliza comandanții. Primele semne ale schimbărilor se arată pe front, însă noul lider se confruntă cu provocări majore, de la deficitul de personal la presiunile politice și incertitudinea sprijinului american, conform informațiilor publicate de Kyiv Independent.

Un mandat sub presiune

La sfârșitul lunii octombrie, generalul-maior Mihailo Drapatîi a marcat 100 de zile în funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Mandatul său a debutat într-un context dificil pentru Kiev, dar și într-o perioadă în care armata ucraineană a reușit să recupereze teren în nordul regiunii Donețk și se pregătește pentru consolidarea apărării înaintea iernii. Drapatîi, considerat unul dintre cei mai eficienți generali ucraineni, a fost numit în funcție cu așteptări mari privind transformarea instituției militare. Promovarea sa a venit după demiterea fostului comandant-șef, Oleksandr Sîrski, implicat în proteste majore la Kiev. Deși solicitarea de revenire a fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, nu a fost acceptată, numirea lui Drapatîi a reprezentat o victorie politică pentru protestatari. În ciuda unei cariere desfășurate în mare parte departe de lumina reflectoarelor, generalul este respectat pentru eficiența sa și capacitatea de a analiza greșelile și a-și asuma responsabilitatea. La 43 de ani, Drapatîi are o experiență militară bogată, începând cariera la 21 de ani în trupele de tancuri și participând la operațiuni pe front din 2014. Anterior, a condus Forțele Întrunite, o structură responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiunea Harkov.

Reforma structurală și stilul de comandă

Unul dintre obiectivele declarate ale lui Drapatîi este învățarea din greșeli, fără a impune o cultură militară excesiv de punitivă. Modelul de comandă ierarhic, moștenit din perioada sovietică, a reprezentat o problemă persistentă, descurajând asumarea responsabilității. „O armată în care nimeni nu răspunde pentru o înfrângere moare din interior”, declara Drapatîi în iunie 2025, după ce a demisionat din funcția de comandant al Forțelor Terestre, ca urmare a unor atacuri rusești cu victime în centrele de instrucție. Evoluțiile de pe front au devenit un aspect pozitiv, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra economiei și infrastructurii, iar relațiile cu Washingtonul sunt tensionate. Publicația The Kyiv Independent a discutat cu ofițeri și experți pentru a evalua stilul de comandă al lui Drapatîi și provocările sale.

Provocări și perspective

Drapatîi a fost numit într-un moment în care forțele ruse încetineau avansul, însă situația s-a complicat odată cu reducerea stocurilor de rachete interceptoare și ofensiva rusă din Donețk. Cea mai mare problemă pe termen lung este deficitul de personal, armata fiind subdimensionată și suprasolicitată. Golurile de pe front sunt acoperite adesea de unități ale Forțelor de Asalt, a căror reputație a fost afectată de acuzații de abuzuri. La scurt timp după preluarea funcției, Drapatîi a anunțat un audit privind utilizarea personalului și a suspendat suplimentarea acestor regimente. Noul comandant a plasat unitățile sub autoritatea unor corpuri de armată eficiente pentru misiuni de asalt și intervenție rapidă. De asemenea, a reorganizat apărarea centurii fortificate din Donețk, atribuind responsabilitatea corpuri de armată experimentate. Printre noile numiri se numără Serhii Sobko, Sviatoslav Zaieț și colonelul Vadim Suharevski. Locotenent-colonelul Bohdan Krotevici a subliniat importanța relației solide pe care Drapatîi a construit-o cu președintele Zelenski și ministrul Apărării, Evghen Hmara, esențială pentru implementarea reformelor.

Una dintre principalele schimbări vizează acordarea unei mai mari autonomii comandanților de pe front, reducând controlul excesiv al structurilor superioare. Drapatîi nu se teme de competiție și permite echipelor să se dezvolte, stabilind obiective, delegând autoritate și cerând responsabilitate la fiecare nivel. Rob Lee, cercetător principal la Institutul de Cercetare pentru Politică Externă (FPRI), consideră că ofițerii au acum mai multă libertate în luarea deciziilor și organizarea apărării. Cu toate acestea, schimbările nu sunt resimțite uniform pe tot frontul, un ofițer din regiunea Harkov afirmând că situația nu s-a schimbat semnificativ. Alți lideri militari apreciază noul stil de conducere, subliniind accesibilitatea lui Drapatîi și implicarea sa directă.

Provocările viitoare includ o posibilă nouă ofensivă rusă în Donețk și reducerea vulnerabilității armatei la presiunile politice, în special în contextul incertitudinii sprijinului american. De asemenea, continuarea transformării instituției militare, îndepărtarea de cultura organizațională sovietică și adoptarea unor practici compatibile cu standardele NATO vor fi prioritare.

Sursa: Ziare.com