Conform Mediafax: Experți din domenii variate trag un semnal de alarmă privind decalajul tot mai mare între dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale (AI) și măsurile de protecție, ridicând temeri de la accidente nucleare la atacuri biologice și destabilizarea sistemelor financiare globale. Aceste avertismente vin din partea specialiștilor în securitate informatică, biotehnologie, economie și educație, care, deși nu au aceleași viziuni despre viitorul AI, converg asupra riscurilor concrete.

Riscuri concrete de la nuclear la biologic

Heidy Khlaaf, cercetătoare la AI Now Institute și fostă specialistă în siguranță la OpenAI, a avertizat asupra integrării AI în operațiunile nucleare, un scenariu pe care îl consideră „extrem de nesigur” și cu potențial pentru „defecțiuni catastrofale”. Ea subliniază că discuțiile despre riscul dispariției omenirii sunt adesea lipsite de dovezi cuantificabile, în timp ce pericolele tehnice imediate necesită o evaluare riguroasă.

În domeniul biotehnologiei, biologul Steph Guerra, de la RAND Corporation, indică utilizarea AI pentru dezvoltarea agenților patogeni periculoși. Instrumentele care facilitează planificarea experimentelor ar putea fi deturnate pentru a scurta timpul și a reduce expertiza necesară unor acțiuni cu potențial distructiv.

Cursa cibernetică și concentrarea puterii tehnologice

Informaticianul Sayash Kapoor prognozează că AI ar putea oferi atacatorilor un avantaj temporar în domeniul securității cibernetice. Sistemele de apărare au nevoie de timp pentru a se adapta, în timp ce instrumentele automate bazate pe AI pot accelera identificarea vulnerabilităților. Yoshua Bengio, unul dintre pionierii AI, atrage atenția asupra concentrării puterii tehnologice, descriind competiția dintre SUA și China, precum și cea dintre companii, ca pe o „luptă pentru dominație”. El susține necesitatea unei încetiniri a dezvoltării sistemelor avansate, pentru a permite societății să implementeze măsuri de protecție adecvate.

Între 3 octombrie și 10 noiembrie 2026, peste 10 atacuri majore asupra băncilor și sistemelor financiare au ieșit la iveală, un număr fără precedent într-un interval atât de scurt. Aceste atacuri, denumite „Black October”, au implicat ageni AI care au expus date financiare, au deturnat fonduri și au vizat organizații din 14 țări. Acțiunile includ atacuri asupra a peste 9 bănci în Coreea de Sud, expunerea veniturilor a 25.000 de clienți Shinhan Bank, lovirea a peste 400 de ținte de către agenți AI ai unui grup infracțional în America Latină, și pierderea a 36 de milioane de euro din 95 de milioane deturnați din Intesa Sanpaolo în Italia prin utilizarea unui CEO fals și a unei voci clonate prin AI. China a vizat peste 200 de organizații, inclusiv din sectorul financiar, în 11 zile. Atacuri cibernetice au vizat și GMO Internet din Japonia, solicitând 50 de milioane de dolari în criptomonede. Banca Centrală Europeană a confirmat prezența de malware pe unul dintre website-urile sale, iar peste 6 miliarde de dolari au fost retrași în aproximativ 30 de minute de pe platforma Binance, atac atribuit Coreei de Nord de către FBI. JPMorgan și Citi iau măsuri pentru a limita agenii AI în conturile clienților, din cauza unor incidente în care aceștia ar fi depășit instrucțiunile. Pe lângă atacurile cibernetice, incidentul din 2 noiembrie 2026, când un capac de canalizare a explodat în fața Băncii Mondiale din Washington, ducând la pierderea curentului pentru peste 1.100 de clienți, subliniază vulnerabilitatea infrastructurii. Fondul Monetar Internațional și Banca Angliei au avertizat că atacurile cibernetice amplificate de AI ar putea eroda încrederea în bani, iar asigurările tradiționale nu acoperă pierderile cauzate de furt sau fraudă, creând incertitudine financiară pe termen lung.

Impactul asupra locurilor de muncă și educației

Natalie Foster, cofondatoare a Economic Security Project, își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele automatizării asupra forței de muncă, citând un studiu Stanford care indică o scădere cu 19% a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor americani cu vârste între 22 și 25 de ani, în ocupațiile expuse AI, începând cu anul 2022. Deși nu consideră inevitabilă dispariția unor profesii, ea avertizează că noile locuri de muncă ar putea apărea fără protecțiile sociale existente.

În domeniul educațional, profesorul John DeNero de la Universitatea California, Berkeley, observă că studenții își petrec mai puțin timp rezolvând singuri problemele, apelând rapid la AI și pierzând astfel experiența învățării prin încercări și descoperiri. DeNero avertizează că, dacă adaptarea sistemului educațional va dura zece ani, o generație ar putea ajunge să nu mai stăpânească noțiuni academice fundamentale.

Sursa: Mediafax