Conform Descopera: Cercetătorii au descoperit mecanismul prin care creierul ajunge să aprecieze gustul amar al cafelei, în ciuda aversiunii inițiale. Un semnal lent, care pornește din intestin, învață creierul să asocieze anumite gusturi cu recompense, transformând o percepție negativă într-una pozitivă. Acest mecanism explică de ce mulți oameni dezvoltă o preferință puternică pentru cafea, chiar dacă primele experiențe au fost neplăcute.

Un semnal lent care modifică percepția gustului

Până acum, se credea că dopamina, neurotransmițătorul asociat cu recompensa și învățarea, acționează rapid, declanșând plăcere imediată la vederea sau mirosul unui aliment preferat. Un nou studiu publicat în revista Nature, realizat de cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco (UCSF), dezvăluie existența unei căi mai lente, mediată de sistemul digestiv. Senzorii din stomac detectează prezența nutrienților precum zahărul și grăsimile și transmit semnale către creier. Aceste semnale induc o eliberare prelungită de dopamină, care durează aproape zece minute.

Această eliberare întârziată de dopamină contribuie la modificarea percepției gusturilor asociate. „Odată ce creierul a învățat să asocieze gustul cafelei cu efectul cofeinei, cafeaua începe să aibă un gust mult mai bun”, explică Zachary Knight, profesor de fiziologie la UCSF și autorul principal al studiului. Procesul de reînvățare poate dura mai multe expuneri, transformând treptat aversiunea inițială față de amăreală într-o asociere pozitivă.

Experimente pe șoareci și oameni: dopamina și preferințele alimentare

Pentru a izola efectul nutrienților de cel al gustului, cercetătorii au administrat șoarecilor lichide direct în stomac. Aceștia au observat că semnalul de dopamină începea să crească la aproximativ 54 de secunde după ingestie și se menținea ridicat pentru o perioadă semnificativă. Atunci când acest semnal a fost blocat, animalele continuau să mănânce, dar nu mai învățau să asocieze gusturi noi cu aportul caloric. În mod experimental, activarea artificială a acestui semnal după un gust neutru a determinat șoarecii să prefere acel gust, demonstrând puterea mecanismului de învățare asociativă.

O descoperire surprinzătoare a fost că, atât la șoareci, cât și la oameni, eliberarea de dopamină a fost mai puternică în emisfera stângă a creierului. Psihologul Dana Small de la Universitatea Yale și Marc Tittgemeyer de la Institutul Max Planck din Koln au observat această asimetrie în studii separate pe oameni care au consumat un milkshake sau o băutură cu glucoză. Cauzele acestei diferențe de activitate cerebrală nu sunt încă pe deplin elucidate.

Implicații pentru viitor: modificarea preferințelor alimentare

Cercetătorii sugerează că această descoperire ar putea avea implicații semnificative în viitor, deschizând calea către posibilitatea de a modifica subtil preferințele alimentare ale oamenilor. Deși studiul nu a vizat direct medicamentele pentru slăbit din clasa GLP-1, Knight speculează că acestea ar putea acționa prin diminuarea semnalului de dopamină declanșat de nutrienți. Acest lucru ar putea face ca anumite alimente, în timp, să devină mai puțin atrăgătoare pentru consumatori. Cercetările în acest domeniu sunt în continuă desfășurare.

Sursa: Descopera