Conform Buletin.de: Primării bogate, dar neputincioase: lipsa de capacitate administrativă, frână în dezvoltarea locală

Un număr mare de primării din România, chiar și cele care colectează zeci de milioane de euro din taxe locale și cote din impozitul pe venit, se confruntă cu o incapacitate notorie de a finaliza investiții, de a organiza licitații publice sau de a administra eficient în eventualitatea unei comasări. Această constatare alarmantă provine din capitolul al patrulea al raportului „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, publicat de organizația Funky Citizens pe 29 octombrie 2026, semnat de Diana Tăbleț și Elena Calistru.

Deși Guvernul Niculescu, învestit pe 20 octombrie 2026, a reluat discuțiile despre comasarea voluntară a peste 400 de comune, datele din execuțiile bugetare și din sistemul electronic de achiziții publice (SICAP) scot la iveală o realitate sumbră: bogăția contabilă a unor localități, în special din județul Ilfov și din proximitatea Bucureștiului, nu se traduce printr-o capacitate reală de a gestiona și livra proiecte publice. Experții atrag atenția că simpla contopire a unităților administrativ-teritoriale, fără o evaluare riguroasă a competențelor, poate crea mai multe probleme decât rezolvă.

De ce o primărie bogată poate pica testul de management public

Pentru a măsura decalajul dintre veniturile încasate și capacitatea administrativă reală, autorii studiului au dezvoltat Indicele de Capacitate Administrativă (ICA). Acesta se bazează pe date publice din perioada 2023-2025, analizând 3.180 de comune, orașe și municipii din țară. Metodologia ia în calcul nu doar dacă o primărie își poate acoperi cheltuielile de funcționare din venituri proprii (viabilitatea financiară), ci și dacă dispune de competențele necesare pentru a investi, a accesa fonduri europene, a derula proceduri de achiziții transparente și a-și achita datoriile la timp.

„Viabilitatea din capitolul 2 arată dacă o primărie își poate plăti funcționarea. Capacitatea administrativă arată dacă știe ce să facă cu banii pe care îi are la dispoziție: să investească, să execute ce își propune, să atragă fonduri europene, să cumpere prin proceduri deschise și să își plătească datoriile la timp. Cele două nu se suprapun. O comună cu venituri proprii mari poate să nu ducă la capăt niciun proiect”, explică autorii raportului. Miza acestui indice este de a valida fezabilitatea oricărui plan de reorganizare teritorială înainte de implementare.

Iluzia bogăției din Ilfov în fața testelor de capacitate

Analiza aplicată județului Ilfov, un magnet pentru investiții imobiliare, dezvăluie o imagine neașteptată. Deși 37,5% dintre comunele ilfovene își acopereau în 2025 salariile și bunurile și serviciile din venituri proprii, un procent semnificativ, de 62,5%, eșuează la acest prim criteriu de autonomie financiară. Situația este similară și în rândul orașelor din județ: doar patru din cele opt (Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni și Chitila) au reușit să își acopere constant funcționarea din resurse proprii în perioada 2018-2025.

Chiar și în localitățile cu bugete generoase, capacitatea administrativă lasă de dorit. Comuna Chiajna, care în 2025 a încasat venituri proprii de aproximativ 25,5 milioane de euro, a alocat 2,2 milioane de euro pe salarii, adică circa 52 de euro pe cap de locuitor. În comparație, orașele Voluntari și Otopeni au încasat peste 1.200 de euro pe locuitor, cu costuri salariale sub 400 de euro pe cap de locuitor. Această discrepanță este pusă pe seama lipsei de specialiști calificați în aparatul administrativ, care pare supraaglomerat cu personal fără atribuții tehnice concrete.

Datele Curții de Conturi, citate în raport, subliniază deficiențele la nivel național: doar o comună din zece dispune de un auditor intern, doar patru din zece au un arhitect-șef, iar primăriile comunale reușesc să colecteze doar 57% din veniturile la care ar avea dreptul. „Nu poți cere unei primării fără arhitect să planifice, fără om de achiziții să cumpere și fără auditor să verifice și apoi să te miri că proiectele întârzie”, avertizează autorii studiului.

De ce Bucureștiul și Ilfovul nu se pot reforma prin simple comasări de comune

Experții Funky Citizens subliniază că alegerea centrului unui cluster administrativ nu trebuie să se facă exclusiv pe baza unor tabele contabile, ci trebuie să țină cont de dinamica zilnică a locuitorilor, respectiv de navetă, servicii și accesibilitate.

În cazul Municipiului București și al celor șase sectoare, toate cele șapte administrații trec testul de viabilitate financiară, acoperindu-și cheltuielile de funcționare din venituri proprii în ultimul deceniu. Cu toate acestea, problema polului București-Ilfov nu se va rezolva prin simpla alipire a comunelor. Pentru o zonă metropolitană unde zeci de mii de oameni fac naveta zilnic, este necesară o arhitectură administrativă integrată, care să includă o guvernare la nivel regional, cu planificare comună, o autoritate de transport și un buget dedicat.

Fără o structură comună de comandă capabilă să gestioneze proiecte majore și licitații transparente, zona metropolitană București-Ilfov riscă să piardă accesul la finanțările europene din Planul Național și Regional 2028-2034, în valoare de 60,2 miliarde de euro.

Studiul complet poate fi consultat aici.

Sursa: Buletin.de