Conform Economistul.ro: Parlamentul European a cerut explicit Rusiei să returneze imediat, în siguranță și necondiționat copiii ucraineni care au fost deportați sau transferați forțat, consolidând astfel presiunea internațională pe această temă.

Demersul politic european

Rezoluția adoptată la BRUXELLES, pe 12 noiembrie 2026, a obținut un sprijin covârșitor din partea eurodeputaților, cu 536 de voturi pentru, doar 8 împotrivă și 37 de abțineri. Documentul subliniază că întoarcerea copiilor ar trebui să fie o prioritate absolută în orice negocieri de pace, nefiind condiționată de concesii teritoriale, schimburi de prizonieri sau alte acorduri politice.

Acțiunea Parlamentului European survine în urma unei dezbateri din ziua precedentă, în care Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a solicitat acces pentru organizațiile internaționale precum ONU, UNICEF și Comitetul Internațional al Crucii Roșii la copiii aflați în teritoriile controlate de Rusia. Eurodeputații cer autorităților ruse și belaruse să furnizeze informații despre locația copiilor și să permită organizațiilor umanitare accesul necesar pentru identificarea și reunificarea familiilor. De asemenea, se solicită anularea adopțiilor ilegale și a modificărilor impuse asupra identității și cetățeniei minorilor.

Date alarmante și măsuri solicitate

Până în septembrie 2026, rezoluția consemnează un număr de 20.651 de cazuri verificate de deportare sau transfer forțat. Se estimează că aproximativ 1,6 milioane de copii ucraineni trăiesc sub ocupație rusă, inclusiv circa 600.000 de vârstă școlară. Potrivit datelor ucrainene, până la 28 octombrie, 2.752 de copii deportați sau transferați forțat au fost recuperați. Ministerul Politicii Sociale din Ucraina a raportat, la 12 noiembrie, că 2.808 copii au fost readuși prin inițiativa „Bring Kids Back UA”.

Pentru copiii rămași sub ocupație, eurodeputații cer încetarea rusificării forțate, a îndoctrinării și a pregătirii militare, precum și asigurarea accesului la educație în limba ucraineană. De asemenea, se solicită facilitarea plecării voluntare și în siguranță a minorilor, alături de familiile lor, spre teritoriile controlate de Ucraina. Pentru copiii deja întorși, Parlamentul cere finanțare pe termen lung pentru sprijin psihologic, servicii medicale, educație, refacerea documentelor și reintegrare familială. Se salută angajamentul Comisiei Europene de a mobiliza încă 50 de milioane de euro pentru sistemul ucrainean de protecție a copilului.

Sancțiuni și responsabilitate penală

Parlamentul European solicită statelor membre să recunoască aceste fapte drept genocid și își reafirmă sprijinul pentru Curtea Penală Internațională și mandatele de arestare emise pe numele lui Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova. Anterior, o comisie internațională de anchetă a ONU a calificat deportările și disparițiile forțate ale copiilor drept crime împotriva umanității. Eurodeputații cer extinderea anchetelor și la funcționarii și colaboratorii care au facilitat aceste acte.

Consiliul UE a impus sancțiuni suplimentare împotriva a 10 persoane și 17 entități în septembrie, pentru implicare în deportarea copiilor ucraineni. Rezoluția cere extinderea măsurilor la întreaga rețea de persoane și organizații implicate. Se citează o investigație a Universității Yale, care indică implicarea companiilor Gazprom și Rosneft în transportul și reeducarea a circa 2.158 de copii între 2022 și 2025. Eurodeputații cer examinarea acestor constatări și sancționarea entităților implicate, inclusiv a celor două companii, atunci când criteriile juridice sunt îndeplinite. Deciziile finale privind sancțiunile revin Consiliului UE.

Sursa: Economistul.ro