Conform Mediafax: Copiii din România, ca și cei din întreaga lume, fac din ce în ce mai des apel la asistenții virtuali precum Alexa, Siri sau ChatGPT pentru a obține răspunsuri la curiozitățile lor zilnice. De la întrebări despre natură, la ajutor la teme sau pur și simplu pentru o glumă, interacțiunile copiilor cu inteligența artificială au devenit o constantă, ridicând noi semne de întrebare în rândul specialiștilor cu privire la impactul pe termen lung asupra dezvoltării limbajului și a comportamentului social.nnSpecialiștii în domeniu subliniază că procesul de învățare a limbajului transcende simpla acumulare de cuvinte. Copiii își rafinează abilitățile de comunicare prin interacțiunile umane, învățând să descifreze nuanțe subtile precum emoțiile, inflexiunile vocii, pauzele deliberate, neînțelegerile și reciprocitatea reacțiilor interlocutorilor.

Conversații cu AI, experiențe diferite de cele umane

Spre deosebire de o persoană, un chatbot nu resimte oboseală, iritare sau plictiseală. Răspunsurile sunt rapide, iar disponibilitatea sa este constantă. Această caracteristică poate modela așteptările copiilor privind modul în care ar trebui să decurgă o conversație. Se observă că, în multe gospodării, copiii ajung să folosească formulări scurte și directe, cu scopul de a obține rezultate imediate: „Pune desene”, „Deschide YouTube”, „Spune o glumă”. Experții desemnează acest tip de exprimare drept „limbaj instrumental”, orientat exclusiv spre obținerea rapidă a unui rezultat. Deși nu există evidențe concrete că aceste interacțiuni ar genera comportamente nepoliticoase sau o lipsă de empatie, ele pot altera percepția copiilor asupra comunicării obișnuite, explică cercetătorii.nn

Roboții merită „te rog” și „mulțumesc”?

O dezbatere aparent minoră a căpătat amploare în rândul părinților și educatorilor: este necesar ca cei mici să adopte un comportament politicos față de un asistent virtual? Această problemă depășește simpla relație cu tehnologia. Specialiștii consideră că esențial este modul în care copiii își formează obiceiurile de comunicare atunci când interacționează frecvent cu sisteme care execută comenzi instantaneu. Pe de altă parte, inteligența artificială oferă și avantaje considerabile. Mulți copii se simt mai relaxați să pună întrebări fără teama de a fi judecați. Un chatbot poate repeta explicații de nenumărate ori, poate ajusta nivelul de complexitate al răspunsurilor și poate sprijini învățarea limbilor străine sau a unor concepte noi.nn

AI-ul răspunde, dar nu înțelege profund

Chiar dacă răspunsurile generate de inteligența artificială devin tot mai convingătoare, specialiștii trag un semnal de alarmă: aceste sisteme nu percep lumea în același mod ca oamenii. Ele nu posedă experiențe proprii, emoții sau intenții, deși limbajul utilizat poate crea o falsă impresie. Copiii mici au o tendință naturală de a atribui calități umane obiectelor și tehnologiilor cu care intră în contact. Dacă un sistem este capabil să poarte o conversație, mulți copii ajung să creadă că acesta înțelege cu adevărat cele comunicate. Însă, o mare parte din comunicarea umană se bazează pe elemente subtile: expresii faciale, emoții, priviri, ezitări sau schimbări de ton. Aceste aspecte sunt cruciale pentru dezvoltarea socială și emoțională a copiilor și nu pot fi replicate complet de o mașină.nn

Rolul părinților, indispensabil

Autorii analizei subliniază că inteligența artificială poate constitui un instrument valoros, dar nu trebuie să suplinească dialogul uman. Părinții și profesorii au responsabilitatea de a le explica celor mici ce presupune un sistem AI, cum ar trebui utilizat și care sunt limitele sale. Un copil care îi cere lui Alexa să spună o glumă sau să răspundă la o întrebare nu este, în sine, expus unui risc imediat pentru dezvoltarea sa. Problema surgă atunci când tehnologia ajunge să înlocuiască conversațiile autentice, prin intermediul cărora copiii învață empatia, răbdarea și complexitatea relațiilor interumane. În ciuda progreselor remarcabile în domeniul inteligenței artificiale, cercetătorii concluzionează că interacțiunea umană rămâne elementul central în formarea limbajului și în modul în care copiii își construiesc înțelegerea asupra lumii.

Sursa: Mediafax