Conform Playtech.ro: Panica generată de „ambulanța neagră” | Poliția dezminte zvonurile

Un val de panică a cuprins comunitatea din Dej, județul Cluj, după ce pe rețelele de socializare a circulat un zvon alarmant despre o presupusă ambulanță neagră implicată în răpirea de persoane. Informația, deși complet nefondată, a generat temeri și a necesitat intervenția autorităților pentru a calma spiritele. Directorul Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Cluj, Horia Simu, a subliniat gravitatea situației, menționând că personalul medical a fost nevoit să gestioneze consecințele reale ale acestei dezinformări.

„Acei 12-13 pacienți critici o să aibă întârzieri sau o să fie transferați pe alte mașini. Vă dați seama că era vârful de lance acolo, în Dej,” a declarat Horia Simu, subliniind impactul direct asupra operațiunilor medicale de urgență.

Poliția a transmis categoric că povestea care a declanșat atacul nu are nicio bază reală. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj au explicat că astfel de informații false pot genera panică inutilă și pot afecta grav buna desfășurare a activității serviciilor de urgență.

„În România nu sunt și nu au fost înregistrate astfel de cazuri. Ambulanțele sunt folosite pentru a salva vieți. O informație poate provoca panică și teamă,” a transmis Iulian Timșa, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj.

„Ambulanța neagră”: Un mit cu rădăcini adânci

Fenomenul „ambulanței negre” nu este nou în România, ci face parte dintr-o teorie a conspirației cu o istorie de câteva decenii în Europa de Est. Legenda a circulat sub diverse forme încă din perioada comunistă, inițial fiind vorba despre o mașină Volga neagră care răpea oameni. Ulterior, mitul a evoluat, transformându-se în povestea unei ambulanțe care ar răpi copii pentru trafic de organe.

Sociologul Dan Petre a explicat natura acestor fenomene: „Este o teorie clasică a conspirației. Să știți că ea este mult mai răspândită decât credeți. Are perioade în care se manifestă, e ca o epidemie.”

Acest zvon a mai generat incidente și în trecut. Un caz notoriu a avut loc în iulie 2018, la București, unde scriitoarea Doina Popescu-Brăila a fost agresată lângă Gara de Nord, după ce a fost suspectată, fără dovezi, că ar fi răpit copii.

Rețelele sociale amplifică dezinformarea

Viteza cu care informațiile false circulă în prezent pe rețelele sociale reprezintă o diferență majoră față de formele mai vechi ale legendei. Un zvon care în trecut se transmitea din gură în gură poate ajunge acum, prin platforme precum TikTok, la mii sau chiar milioane de utilizatori într-un timp foarte scurt. Cazul de la Cluj subliniază riscul major al confuziei dintre popularitatea unei informații și veridicitatea ei.

Numărul mare de vizualizări, distribuiri sau comentarii nu reprezintă o garanție că informația este adevărată. Riscul crește atunci când mesajul declanșează o emoție puternică, cum ar fi teama pentru siguranța copiilor. Utilizatorii pot distribui imediat astfel de avertismente, din dorința de a-i proteja pe ceilalți, fără a verifica sursa sau a căuta confirmări oficiale.

Ministerul Afacerilor Interne a atras atenția că unele informații false sunt chiar însoțite de fotografii sau videoclipuri generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale. Instituția reiterează că în România nu au fost înregistrate cazuri de ambulanțe implicate în răpiri.

Sursa: Playtech.ro