Aeroportul Otopeni, sufocat de un număr record de pasageri și umbrit de suspiciuni de corupție

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) înregistrează profituri impresionante, dar infrastructura și investițiile par să stagneze de ani buni. Cu 16 milioane de pasageri anual, Aeroportul Otopeni se confruntă cu o presiune enormă, în timp ce angajații sunt supuși unui volum de muncă extrem de ridicat. În același timp, funcționarea companiei dă naștere unor semne de întrebare.

Cele mai recente date financiare, aferente anului 2024, indică un profit net de aproape 120 de milioane de euro, obținut la o cifră de afaceri de 270 de milioane de euro. Aceste sume plasează CNAB într-o poziție privilegiată, similară unei veritabile mine de AUR a Capitalei, funcționând ca un sistem financiar închis. Recent, liniștea acestui sistem a fost tulburată de discuțiile legate de o posibilă listare la Bursă.

Teama de transparență și votul împotriva listării

Ideea listării la Bursa de Valori București (BVB) a provocat reacții puternice, în special în consiliile de administrație și în rețelele de influență politică din companiile de stat. Listarea ar implica audituri riguroase și transparență totală, obligând conducerile să adopte o abordare bazată pe performanță, eliminând influența factorilor politici.

În cazul CNAB, conducerea a votat împotriva listării, declanșând o serie de măsuri contramăsuri. În paralel, au fost anunțate modernizări și investiții, inclusiv un proiect controversat pentru un tunel subteran sub DN1, cu costuri semnificative doar pentru studiul de fezabilitate, demonstrând o lipsă de priorizare. Între timp, în culise, datele de pe site-ul oficial au suferit modificări, cu informații importante din adunările generale ale acționarilor dispărând inexplicabil.

„Scutul” juridic al opozabilității

Documentele dezvăluie o strategie de protejare a actualei conduceri. Un exemplu este mențiunea repetată a „opozabilității” în hotărârile din 2026. Această formulare, în traducere liberă, reprezintă un scut juridic pentru a proteja deciziile și interesele de grup, făcându-le practic inatacabile în fața oricăror schimbări.

O presupusă achiziție cu „dedicație”, cum ar fi un contract de consultanță de 1.000.000 de euro, devine blindată odată ce este înregistrată oficial. Chiar dacă ulterior apar controale, conducerea poate invoca legalitatea deciziei, protejată de mandatul oficial. Auditorii verifică procedurile, nu și oportunitatea afacerii. De pildă, suma de 648.000 de lei pentru studiul de fezabilitate al tunelului de sub DN1 devine intangibilă, indiferent de fezabilitate.

Indicatori de performanță concepuți pentru a fi atinși

Veniturile conducerii sunt legate de Indicatori Cheie de Performanță (ICP). Conform Hotărârii AGA nr. 2 din 26 ianuarie 2026, sunt stabilite ținte minime, cum ar fi o rată a cheltuielilor de capital de doar 1,31%. În plus, creșterea numărului de pasageri cu 5% este un obiectiv ușor de atins, având în vedere creșterea constantă a traficului.

Această abordare asigură protecția oamenilor cheie, care sunt rotați prin consilii de administrație și secretariate de stat. Directorul general Bogdan Mândrescu, conform CV-ului său, deține o diplomă a Facultății de Teologie de la Universitatea „Ovidius” din Constanța.

Mecanismul de apărare a contractelor cu dedicație se bazează pe termenul de „decădere”. După publicarea deciziilor în Monitorul Oficial, posibilitatea de contestare expiră rapid. Fondul Proprietatea, cu o reprezentativitate de 20%, joacă un rol minor, în timp ce Ministerul Transporturilor controlează 80% din acțiuni.

Potrivit documentelor, nu se pune mare accent pe construirea unui nou terminal până în 2031, deși lucrările ar fi trebuit să înceapă în 1999.

Compania Națională Aeroporturi București a amânat începerea lucrărilor la noul terminal.