Conform Economistul.ro: România ar putea beneficia de o creștere economică semnificativă, cu un PIB potențial majorat cu până la 40 de miliarde de euro, dacă industria IT&C accelerează tranziția către inovare, dezvoltarea produselor proprii și protejarea proprietății intelectuale. Un studiu recent, realizat pentru ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii), subliniază importanța acestei schimbări.

Potențialul uriaș al inovației în IT

Studiul „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, lansat în cadrul ANIS International Summit, evidențiază un potențial major de creștere economică. În plus față de creșterea PIB-ului, se estimează crearea a peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și acumularea a circa 88 de miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung. Chiar și un scenariu mai conservator, similar cu evoluția sectorului IT din Cehia, ar putea duce la o creștere de 6 miliarde de euro a PIB-ului și la crearea a peste 45.000 de locuri de muncă.

Industria IT din România contribuie în prezent cu aproximativ 8% la valoarea adăugată națională. Aceasta generează anual circa 24 de miliarde de euro cifră de afaceri, iar exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul exporturilor de servicii ale țării. Cu toate acestea, studiul avertizează că, fără investiții accelerate în inovare, ritmul de creștere al industriei ar putea încetini considerabil, de la 17% anual în perioada 2021-2023 la doar 2% anual.

Blocaje structurale și pași necesari

Studiul identifică o serie de blocaje structurale care încetinesc tranziția către inovare. Printre acestea se numără investițiile private reduse în cercetare și dezvoltare (0,3% din PIB), accesul limitat la finanțare pentru proiecte de cercetare și prototipuri, dificultăți în dezvoltarea și protejarea proprietății intelectuale, precum și colaborarea insuficientă între corporații, startup-uri și mediul academic.

Participanții la Summitul International ANIS au subliniat că România nu duce lipsă de talent sau capacitate tehnică, ci de mecanisme eficiente pentru transformarea acestei capacități în produse scalabile și valoare economică pe termen lung. Experiența Poloniei și Cehiei arată că politicile publice coerente, mecanismele simple de finanțare și colaborarea funcțională între administrație și industrie au un rol crucial în dezvoltarea ecosistemelor locale de inovare. Corina Vasile, director executiv al ANIS, a declarat: „Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care scalează global.”

O foaie de parcurs pentru inovație

Studiul a propus o foaie de parcurs etapizată, inspirată de exemplele din economii comparabile. Prima etapă ar putea include stimularea dezvoltării de produse și proprietate intelectuală prin granturi, mecanisme accelerate de protejare a proprietății intelectuale, infrastructură comună pentru inteligența artificială și Internetul Lucrurilor, precum și instrumente fiscale mai accesibile pentru cercetare și dezvoltare. A doua etapă ar putea viza scalarea și competitivitatea internațională, prin extinderea accesului la capital și stimularea cererii de inovare prin achiziții publice orientate spre tehnologie.

ANIS International Summit 2026 – „From Scale to Innovation: România’s Next Competitive Edge” – a demonstrat că tranziția spre inovare nu este o opțiune, ci o necesitate pentru menținerea competitivității economice în următorul deceniu. Studiul complet este disponibil pe site-ul ANIS.

Sursa: Economistul.ro