Conform Playtech.ro: Un proiect inovator, bazat pe inteligență artificială, a dezvăluit cum starea acoperișurilor din satele românești poate fi un indicator al conservării arhitecturii tradiționale și al stării generale a comunităților. Analiza, care a utilizat imagini de înaltă rezoluție și modele AI antrenate, clasifică acoperișurile în trei categorii principale: țiglă, tablă și sol/vegetație („iarbă”).

Țigla este considerată un semn al păstrării arhitecturii tradiționale sau al unei restaurări în spiritul construcției originale. Tabla indică, în majoritatea cazurilor, o intervenție mai accesibilă financiar, unde proprietarul a prioritizat protecția imobilului. „Iarba” marchează situația cea mai gravă, respectiv construcții abandonate, care au rămas fără acoperiș și se află într-un proces avansat de degradare. Această metodologie nu înlocuiește evaluarea pe teren, dar oferă o imagine de ansamblu asupra tendințelor la nivelul întregii localități, imposibil de obținut rapid prin inspecții individuale.

Țigla, barometrul patrimoniului săsesc

Analiza a inclus 27 de sate, iar rezultatele arată diferențe semnificative. Biertan și Viscri, două dintre cele mai cunoscute sate săsești, conduc detașat în privința acoperișurilor din țiglă, ajungând la 98,8% și, respectiv, 97,2%. Aceste cifre atestă o conservare puternică a aspectului arhitectural tradițional. La polul opus, Feldioara înregistrează o proporție de aproximativ 67,7% țiglă.

Localități cu situri înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, precum Saschiz (93,6%), Câlnic (90,7%), Valea Viilor (85,9%) și Prejmer (85,7%), prezintă, în medie, o proporție mai ridicată de acoperișuri din țiglă comparativ cu alte sate analizate. Cu toate acestea, statutul UNESCO nu garantează automat salvarea fiecărei clădiri. Factori precum finanțarea, disponibilitatea materialelor potrivite și existența meșterilor specializați joacă un rol crucial în procesul de restaurare.

Izolarea, un paradox al conservării

Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii ale studiului este că satele mai izolate și mai sărace tind să-și păstreze arhitectura tradițională într-o proporție mai mare. Această situație se explică prin presiunea redusă de modernizare în aceste zone. În contrast, localitățile aflate în apropierea orașelor, unde procesele de renovare și dezvoltare sunt mai rapide, înregistrează o înlocuire mai frecventă a țiglei cu tabla.

Procesul de clasificare a fost realizat cu ajutorul unui model asistat de inteligență artificială, capabil să recunoască tipurile de acoperișuri. Pentru validarea rezultatelor, aproximativ 2.800 de clădiri au fost evaluate individual de o persoană, în colaborare cu sistemul AI, pe parcursul mai multor runde. Imaginile utilizate au atins o rezoluție de până la 30 de centimetri pe pixel, iar o parte din date provin de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Sursa: Playtech.ro